Maria Grapini

As vrea sa pot transmite cit mai multor oameni mesajul ca aceia care ne spun ca fac tot ce se poate, dar criza mondiala este de vina, ne mint. Ne mint cind spun ca fac restructurare in ministere si ei doar muta oamenii de pe un post pe altul, ne mint cind cheltuiesc bani pe tot felul de achizitii cu licitatii trucate, care duc la costuri de zeci de ori mai mari . Ne mint cind spun ca fac totul pentru combaterea evaziunii si nu reusesc si de aceea trebuie sa ne mai puna taxe in plus pentru ca nu au bani de pensii.
Ce s-ar putea face?
1 )  Pastrati oamenii cei mai buni in institutii si redusi doar cei adusi pentru ca sunt nepotii si nepoatele, prietenii etc. ministrilor.
2 ) La cei ramasi, stabilite criterii de performanta pentru a se asigura indeplinirea la timp a  rezultatelor planificate.
3 ) O colaborare cu patronatele si sindicatele de ramura pentru a descoperi adevaratele evaziuni si scaderea muncii la negru.
4 ) Scaderea impozitelor si taxelor pe salarii, concomitent cu eliminarea birocratiei privind platile, compensarile taxelor etc.
5 ) Modificarea legii achizitiilor publice, astfel incit sa nu se mai accepte decit suma pe care cistigatorul a prezentat-o la adjudecarea proiectului (nu ca acum cind se ajunge sa se plateasca de 2-3 ori mai mult prin tot felul de acte aditionale).
6 ) Antrenarea tinerilor absolventi valorosi, prin concursuri de proiecte, in alegerea solutiilor optime in orice domeniu.
7 )  Refacerea totala a politicilor agricole pentru utilizarea terenului agricol si a posibilitatilor de crestere a animalelor.
8 ) Incurajarea investitorilor prin facilitati pentru cercetare, tehnologie si instruire de personal .
Pot fi multe solutii si pentru eficienta energetica si pentru sanatate si educatie. IMPORTANT este sa doreasca aplicarea acestor solutii.  Sunt oameni, specialisti, care doresc sa acorde consiliere gratuita, dar actualii guvernanti nu doresc . Acesta este de fapt adevarul. Este pacat sa credem ca nimeni nu poate sa faca mai mult pentru ca nu ar fi solutii! Astept si alte idei.
Cu stima,
Maria Grapini

Cumpără un produs românesc pentru ca prietenul tău să îşi păstreze locul de muncă

Scris de Oana Voinea

Industria textilă românească, sufocată de fiţe şi importuri

75% din piaţa românească de textile este acoperită de importuri. Pe lângă concurenţa neloială a mărfurilor aduse în ţară la preţuri extrem de mici şi de multe ori nefiscalizate, producătorii autohtoni trebuie să lupte şi cu fiţele românilor care, din dorinţa de a epata, aleg branduri străine doar pentru că aşa „dă bine“.
Când mergeţi la cumpărături, alegeţi produse româneşti! Astfel, susţineţi producătorii autohtoni.
„Produsele de confecţii textile din România sunt de calitate, bine lucrate, rezistente şi conferă siguranţă şi confort la purtare. Cumpărând un produs românesc ai şi avantajul că, dacă ai o problemă cu el te poţi adresa producătorului direct. Nu este deloc de neglijat faptul că atunci când cumperi un produs românesc duci la creşterea producţiei industriale şi automat se face presiune pe preţ, produsul ieftinindu-se. În acelaşi timp, cumpărând produse româneşti menţineţi sau creaţi locuri de muncă“, a declarat pentru „Curentul“ Maria Grapini, reprezentant al Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielăriei – FEPAIUS şi preşedinte Grup Pasmatex.
Criza economică a influenţat negativ piaţa, inhibând consumul de textile chiar mai mult decât au scăzut posibilităţile financiare. „Psihic, oamenii nu mai au aceeaşi deschidere spre consum a produselor care nu sunt de strictă necesitate – alimente, medicamente, utilităţi“, spune Grapini, precizând că în această perioadă producătorii români trebuie să facă faţă concurenţei neloiale şi mai agresive. „Se cumpără marfă nefiscalizată, din sacoşe plimbate prin instituţii sau pe stradă, marfă neetichetată şi neverificată, dar la preţuri extrem de mici, la care nu au cum concura producătorii serioşi care respectă toate standardele de producere şi toate costurile aferente“, explică Grapini.
2009 a fost un an greu pentru producătorii autohtoni, iar anul acesta va fi chiar mai prost, spun textilişti, care cred că doar uşurarea poverilor fiscale şi un control riguros al importurilor şi a evaziunii fiscale ar mai putea face o minune.

Fiţele dăunează grav economiei

Nu doar românii de rând sunt pasionaţi de haine „de firmă“, ci şi politicienii.
Recent, reprezentanţii FEPAIUS atrăgeau atenţia că 90% dintre politicieni se îmbracă cu haine de la firme străine. Cum au recţionat aceştia? Au continuat să îşi afişeze costumele cumpărate la sesiunile de shopping din afara ţării fără nicio problemă.
„Dacă politicienii ar fi interesaţi de economia românească cu adevărat ar cumpăra produse fabricate în România. Să nu uitam că în Germania, cancelarul Angela Merkel a apărut pe postere stradale, promovând produse textile autohtone în anul 2009. Cred că oricine poate să se îmbrace din România. Încă avem confecţii de bărbaţi şi femei, branduri de lux şi de masă, dar, din păcate, poartă un brand internaţional doar din dorinţa de a epata, crezând că aşa «dă bine»“, spune Maria Grapini.
Produsele româneşti sunt competitive pe piaţa externă, industria textilă având cca 14% în total export românesc şi 75% din producţia industrială de textile. „Vreau să spun că nu numai confecţiile lohn sunt competitive, ci şi textilele şi confecţiile lucrate pe brand propriu românesc. Din păcate sunt probleme în promovare, iar producătorii au probleme cu costurile mari de fabricaţie. Dar din punct de vedere al calităţii, produsele româneşti sunt competitive“, subliniază Grapini.
Lipsa unor strategii industriale sectoriale, concurenţa neloială a importurilor a dus la situaţia ca producătorii autohtoni să acopere doar 25% din piaţa internă.

O cursă cu obstacole

Potrivit Mariei Grapini, producătorii români au avut de-a lungul timpului tot felul de obstacole – lipsa de predictibilitate, supraimpozitarea, concurenţa neloială, variaţia cursului în anii 2005-2007, impozitul minim sau desfiinţarea şcolilor profesionale cu consecinţa lipsei forţei de muncă calificate.
Din circa 900.000 de angajaţi în 1990, în industria textilă au rezistat doar 230.000.
Patronatul a încercat de-a lungul timpului mai multe strategii de promovare a produselor româneşti. „Am încercat să revigoram produsele din in şi cânepă, cultivând cele două plante tehnice în România, dar nu am fost înţeleşi. Am prezentat un proiect de ameliorare a raselor de oi, pentru a folosi lâna indigenă în stofe şi apoi în confecţiile româneşti. Am lansat şi organizat expoziţii cu branduri si produse promâneşti sub sloganul „Fabricat în România“, iar în ultimii trei ani am promovat sloganul „Cumpărând produse româneşti creaţi un loc de muncă“, spune Grapini.
Firmele româneşti nu au suficiente fonduri pentru promovare şi nici forţa şi agresivitatea campaniilor organizate de multinaţionale, dar solidaritatea le poate veni în ajutor. „Să facem o altfel de campanie: să cumpărăm produse româneşti. Eu când merg în piaţă caut legume şi fructe româneşti, chiar dacă nu sunt la fel de aspectoase, sunt mai gustoase. Caut mai departe salamul de Sibiu sau telemea de vacă românească. Cred că se poate mânca şi ne putem îmbrăca româneşte“, mai spune Grapini.

Text publicat in Curentul, luni, 22  iulie 2010.

Ce aveţi, nevrednicilor, cu această ţară?

de Adrian Paunescu

Până la urmă, ce aveţi, nevrednicilor cu această ţară? Cum dracului de aţi ajuns voi, nişte sfertodocţi abuzivi, să conduceţi o Românie bimilenară, să vă îmbogăţiţi pe seama ei şi să nu vă astâmpăraţi nici după ce v-aţi făcut plinul, gaşcă de citrice putrede ce sunteţi! Noi, ăilalţi, aproape că vă şi iertasem pentru marşul vostru prin străchini, pentru neverosimila trecere într-o noapte de la stânga la dreapta, pentru toată contribuţia voastră la prăpădul general. Vă consideram nişte începători în ale politicii şi nişte buşteni în care încă nu a intrat meşterul cu dalta, să le dea forma. V-aţi trădat familiile şi prietenii, ca să cerşiţi un loc mai în faţă la momentul împărţirii de scaune. Şi dacă aţi fost cinici şi duri între voi, ce v-ar fi putut opri din opera de umilire şi retrogradare a poporului român, căruia i-aţi dat cu democraţia în cap, să-i treacă pofta de-a mai exprima opţiuni. Primele întruchipări ale voastre erau parcă din galeria de epubrete a unui prestidigitator alchimist. Cu timpul, leagănul naşterii voastre a fost chiuveta. Din spălăturile ei s-a putut naşte haita voastră nevertebrată şi lacomă.

Dar măcar o relaţie de bună ziua să fi menţinut voi cu poporul pe care l-aţi târât în toate aventurile zoologiei infecte. Vă trebuia această legitimaţie nobilă facturată de poporul român. N-aţi păstrat nici măcar această regulă formală a jocului, aţi început să împărţiţi copite, în stânga şi în dreapta, celor care v-au girat începuturile ceţoase. Duduiţi printre noi cu o totală lipsă de ruşine şi cu un înspăimântător efect pervers al lipsei de biografie. V-aţi şters pe picioare şi pe creier cu steagurile şi aţi dat ţara care vă suportase pe trei frigidere, pe un fax, pe cinci televizoare şi pe o maşină automată de făcut bani. Aţi inventat geografii perverse şi n-aţi mai recunoscut istoria relaţiilor dintre ţara în care trăiţi şi alte ţări, importante şi decisive, ale lumii. Prin pluralism aţi înţeles indecizia înjositoare de a nu şti, în momentul oportun, care fund de stăpân trebuie spălat şi pupat, ca să-i crească importanţa.

Dar, mai ales, aţi învăţat să furaţi. Ăia care erau consideraţi performeri, pentru că furau oul de sub cloşcă, au devenit, între timp, nişte amatori jalnici în comparaţie cu maeştrii care sunteţi. Iar unde n-aţi putut da lovituri directe aţi introdus şmechereşte politica voastră de tăiere din salarii şi din pensii, ca să acoperiţi prin drastică împuţinare ceea ce nici nu s-ar fi observat dacă ştiaţi să dinamizaţi componentele relansării economice. E pustiu pe unde călcaţi voi şi se goleşte ţara de medici, de avocaţi, de ingineri, de umanişti, de tehnicieni. Mor oamenii de disperare, bombardaţi perfid de ştirile pe care ţine să li le transmită, rânjind, rânjind şi din ochi, nu numai din gură, homunculul şef, ăla pus în capul trebii de piraţii lacrimii naţionale. Pe unde să mai scoatem capul, în acest joc de esenţă cinică, la care ne împingeţi de parcă ne-aţi mai pregăti, după viaţa nenorocită pe care o ducem, pentru o altă viaţă, de inconştienţă şi huzur.

Unde e capitalismul, ticăloşilor? Ce-i cu această infernală derivă în care pluteşte biata noastră ţară? Aţi jupuit zilnic poporul român, v-aţi îmbuibat şi v-aţi înfăşurat în ziduri groase de epidermă porcină, ca să nu vă mai deranjeze nici măcar un cuvânt din partea celor obidiţi. Cum faceţi voi, mă, zilnic teoria solidarităţii şi o adresaţi amărâţilor ţării, când aţi furat şi furaţi – legal şi ilegal – tocmai averea celor mulţi? Înapoi în zoologie, căpuşi portocalii! Poate aţi uitat un banc sinistru care circula acum câţiva ani prin estul Europei: a fost descoperită mama lui Lenin. Ea e vie. Şi e din nou gravidă.

Pierduta noastră ţară

Pierduta noastră ţară,
Ce se mai poate face,
Când, ca-n război, noi pierdem
Sărmana noastră pace?
Românii mor de foame
În propria lor ţară,
Nici nu se nasc copiii,
Că şi încep să moară.
E-o maladie gravă,
În fiecare casă
Mormântul ne atrage
Şi steaua ne apasă,
Aici, e-un fel de cuşcă,
Făcută din zăbrele,
Adolescenţii-nvaţă
Să mintă şi să-nşele.
Bătrânii-şi poartă vârsta
Prin zile nisipoase,
Dar cea mai grea povară
Li-s propriile oase.
N-au bani de-o biată pâine,
În pieţele corupte,
Nu-i mai ascultă nimeni
Pe cei întorşi din lupte.
Ferestrele-n oraşe,
Ferestrele în sate
Rămân şi zi, şi noapte
La fel de-ndoliate.
Şi, vai, ca nişte jalnici
Şi vinovaţi furunculi,
Apar pe trupul ţării
Distrugători homunculi.
Pierduta noastră ţară
Te-ai afundat în tine,
Apar marionete,
Ce clămpăne că-i bine
Impozite cretine
Şi taxe criminale
Blochează în cavale
Cântările de jale.
Se moare-n România
Ca-n abatoare stranii
Ce vite de tăiere
Au devenit ţăranii,
Dar trec şi muncitorii
Şi trec şi cărturarii,
Prin marile sentinţe
Şi marile avarii.
Pe-aici, prin România
Nu numai că se plânge,
Dar roua de pe iarbă
În zori miroase-a sânge.
Eşti văduvă de pace,
Tristeţea te omoară,
Pierduta noastră viaţă,
Pierduta noastră ţară!

Text publicat de Adrian Paunescu in Jurnalul National, luni, 14 iunie 2010.

Incredibil, dar adevarat !
Cele mai aberante, nerusinate si neeconomice masuri le auzim de un an si jumatate de la asa zisul guvern de dreapta. Ultima dintre ele este cea a domnului Videanu – ministrul economiei (oare?) care, iata, dupa 20 de ani ne propune controlul preturilor de catre stat, infiintind 1400 de centre de control… sincer nu inteleg ce vrea sa spuna ministrul economiei, poate ma lamureste cineva.
Sa mai platim alti functionari care ce sa faca? Sa stabileasca ei daca cererea si oferta exista? Cererea si oferta nu sunt niste fetite pe care sa le vada niste functionari publici; poate domnului Videanu care a facut afaceri, cel mai adesea cu statul, ii place sa stabileasca preturile cind achizitioneaza, dar ii place sa-i stabileasca statul si pretul produselor pe care le realizeaza?
As vrea sa ma fac bine inteleasa, eu nu vorbesc de preturile produselor de monopol, unde trebuie controlul statului (paradoxal, acolo statul nu-si face treaba), dar ce propune domnul Videanu as zice ca este de risul curcilor, daca nu mi-ar fi teama ca jignesc curcile, bietele pasari blinde!
Totusi, in ce tara traim si de ce nu ne revoltam, de ce nu le cerem socoteala, de ce nu-i judecam?
Cu stima,
Maria Grapini

Declaratiile domnului Presedinte Basescu imi arata inca o data ca Romania nu are sanse sa iasa din recesiune nici in 2011!
Esecul total al masurilor fiscale si legislative din 2009 se vede in bilantul consolidat, la cinci luni din 2010. Comparativ cu aceeasi perioada a anului 2009, in primele cinci luni ale anului 2010 s-au incasat la buget sume mai mici: cu 7.8% la TVA, cu 5,6% la impozitul pe venit, cu 2,1 % la impozitul pe profit. Au crescut cheltuielile cu 5,6% si au scazut veniturile cu 1,3%.
In aceste conditii se hotaraste cresterea TVA cu 5%, in mod uniform (altceva era daca se trecea la TVA diferentiat, intre 5-35%). Evident ca atunci cind la o cota mai mica ai incasari mai mici si ai evaziune pe acea taxa, hotarirea de a mari nivelul acelei taxe este o sinucidere economica. Cine raspunde daca pina la sfirsitul anului se va colecta mai putin TVA si in acvelasi timp vor disparea locuri de munca, deci vor scadea si celelalte surse la buget legate de salarii?
Buzduganul aruncat de domnul Presedinte, legat de alte txae si impozite pe 2011, nu face decit sa sporeasca neincrederea mediului de afaceri autohton sau strain in Romania, neincrederea cetatenilor in siguranta locului de munca, in sustenabilitatea veniturilor si deci contractia si mai mare a consumului, declansindu-se spirala reducerii consumului cu consecinte de reducere a productiei industriale si in final a reducerii surselor la buget. Ce inseamna asta? Nevoia de alte si alte imprumuturi. Cum le vom plati? Cine ne va mai imprumuta?
Nu cred ca sunt aceste intrebari ingrijorari ale guvernului sau ale Presedintelui.
Ce e de facut ?
Solidaritate parlamentara – motiune de cenzura – schimbarea guvernului – crearea unei aliante de solidaritate pentru iesirea din criza cu toate partidele politice, societate civila, patronate si sindicate, pentru a accepta cei mai buni specialisti, indiferent de optiunea lor politica, care sa fie sub control parlamentar in baza unui program de guvernare cu indicatori de eficienta clar stabiliti si verificati periodic.
Desigur ca pot fi mai multe solutii, dar de ceea ce sunt sigura, este ca actuala varianta guvernamentala este cea mai paguboasa pe termen lung!
Cu stima,
Maria Grapini

Inca o data se dovedeste ca multi oamenii inteleg ce inseamna suferinta.
Vreau sa multumesc celor care in mod voluntar au consimtit sa ajute oamenii care au de suferit multi ani de aici inainte din cauza inundatiilor. Probabil nu as fi putut sa fac acest lucru daca Sandra Stoicescu nu ar fi mediatizat gestul meu de a trimite ajutoare la Dorohoi. Eu am refuzat sa dau interviu, dar faptul ca a fost anuntat de mai multe ori la Antena 3 a facut ca anumiti oameni sa afle. M-am trezit ca sunt sunata (primul a fost dr. Mircea Ionescu), daca nu pot colecta si de la alte persoane care doresc sa doneze. Evident ca nu am putut sa spun nu si am deschis la sediul Pasmatex din Timisoara (str.Jiul nr.2) un loc de depozitare. Multumesc Monicai Sere, Teodorei, lui Mircea si celorlalti (imi cer scuze ca nu am toate numele pentru a le aminti) care au dus obiecte pentru a le expedia la Botosani. Vineri voi organiza transportul, dar vreau inca o data sa spun ca doi oameni m-au determinat sa mai organizez si alte transporturi: este vorba de Sandra Stoicescu de la Antena 3 si dr. Mircea Ionescu din Timisoara.
Le multumesc si am toata stima pentru ei, asa cum le multumesc tuturor celor care au donat.
Cred ca putem face acte de caritate si sociale indiferent de meseria pe care o avem, de apartenenta politica, etnie, religie, etc.
Mai intii suntem OAMENI! Si ar trebui sa nu facem ceea ce spunea Cioran : “Oamenii se string in jurul celor care vind iluzii”, ci sa ne adunam in jurul celor care incearca sa faca ceva concret.
Felicitari Fundatiei “MEREU APROAPE”!
Sa ajutam, dar sa nu uitam sa cerem autoritatilor sa rezolve problemele care creeaza aceste situatii!
Cu deosebita stima,
Maria Grapini

De cind scriu pe blog, acum imi este cel mai greu sa ma adresez cititorilor. Si totusi, simt ca trebuie sa spun ca imi asum sa va supar, sa fie si unii care sa spuna DE CE EA? Sunt convinsa in acelasi timp ca vor fi multi cei care ma vor intelege. Vreau sa va rog sa incercati sa ajutati, cum si cu cit puteti, oamenii aflati la grea incercare. Imaginile de la televizor ma ingrozesc. Sunt mii de oameni fara casa, fara haine, fara mincare. Eu am trimis azi un transport de haine si lenjerie la Dorohoi. Dar am inceput de azi sa colectez de la oricine doreste sa doneze imbracaminte, lenjerie, paturi, incaltaminte si alte bunuri nealimentare, la depozitul firmei Pasmatex, din strada Jiul numarul 2 din Timisoara. Daca aveti lucruri pe care nu le mai purtati sau puteti sa va lipsiti de ele, va rog sa le aduceti in cutii de carton sau in saci pe care puteti sa va treceti numele (adresa). Voi organiza un transport joi. Eu cred ca acum si in acest caz trebuie sa dovedim solidaritate.
Va astept si daca aveti un singur obiect, fiti sigur ca acela va fi de folos cuiva, aduceti-l si ma voi ocupa impreuna cu colegii mei de la firma sa organizam transportul.
Cu stima,
Maria Grapini