1. TITLUL PROIECTULUI:
„GREEN CITY TRAFFIC – TRAFIC VERDE”

2. MARIA GRAPINI-CANDIDAT PENTRU FUNCTIA DE PRIMAR AL TIMISOAREI DIN PARTEA PARTIDULUI CONSERVATOR

3. 19.05.08. TIMISOARA

Imbunatatirea traficului in Timisoara face parte din Programul meu in cadrul Strategiei pe termen lung de dezvoltare economico-sociala si culturala a Timisoarei. Tinand cont ca Timisoara este unul dintre orasele cu un ritm de dezvoltare economica mai mare decat media pe tara, era necesar sa se ia in calcul si asigurarea conditiilor de trafic.

Situatia existenta:
· Timisoara este cel mai “motorizat” oras din Romania fiind orasul cu cel mai mare numar de masini pe cap de locuitor.
· Viteza medie inregistrata de un autoturism care traverseaza orasul Timsoara in zilele de Luni pana Vineri intre orele 7:30 si 20:00 variaza intre 11 si 15 km/h pentru distante mai mari de 1 km.
· In prezent Timisoara nu beneficiaza de o centura exterioara fapt ce determina tot traficul greu sa traverseze orasul.
· In afara limitelor orasului s-au dezvoltat zone rezidentiale (Dumbravita, Mosnita Noua, Sacalaz, etc.) si astfel a aparut un trafic suplimentar pe intrarile si iesirile din oras la orele de varf dimineata si dupa-masa
· Infrastructura rutiera din zona centrala (Cetatea) este mult subdimensionata traficului actual
· Zonele care atrag aglomerari (institutii publice, financiare, caldiri de birouri, piete, etc.) nu beneficiaza in prezent de solutii de parcare proportionale.
· Sistemul de parcare cu plata TelPark nu a atins cotele de succes preconizate la lansarea sa si se confrunta din ce in ce mai mult cu un boicot din partea timisorenilor.
· Numarul autoturismelor din Timisoara este in crestere
· Nu exista solutii coerente si functionale pentru biciclisti
· In oras a crescut timpul de asteptari in trafic a vehiculelor la 2 ore pe zi

Abordare si Solutii:

Plecand de la elementele enumarate mai sus care reprezinta o indiscutabila stare
de fapt, concluzionez ca lipsa de fluiditate a traficului timisorean este cauzata in
principal de aglomerarea excesiva a unor cai de acces si exit ale orasului din cauza lipsei unor variante alternative gen centura exterioara a orasului, precum si stationarea/ blocarea excesiva in anumite intersectii datorata lipsei unui sistem coerent si inteligent de monitorizare si administrare a traficului.
Stationarile multiple contribuie la o crestere semnificativa a poluarii aerului dar si a unei poluari fonice fiind cunoscut faptul ca zgomotul motoarelor este mai ridicat pe timpul stationarii decat in timpul rularii iar nivelul cel mai ridicat de emisii de CO2 este inregistrat la demararea unui autoturism. In prezent ne confruntam cu situatia absurda ca un camion de mare tonaj care deserveste un sit industrial in partea de vest a orasului (ex. ELBA), pentru a se deplasa spre Arad este nevoit sa ocoleasca orasul folosindu-i strazile prin sud-vest, sud, sud-est, est si nord-est.
Astfel, un camion petrece peste 2 ore in traficul intern al orasului contribuind la incarcarea traficului si la cresterea poluarii datorita lipsei unei soluti care sa faca legatura directa intre vestul oroasului si nordul orasului. Acest lucru devine si mai ingrijorator daca tinem cont de Parcul industrial dezvoltat de Primarie in zona Freidorf situata in sud-Vestul orasului. Traficul greu a crescut de la 516.295 masini grele in 2006, la 793.639 in 2007, ceea ce conduce la blocajul actual al traficului in Timisoara.
Solutia acestui tip de problema consta in incetarea tergiversarii si politizarii problemelor legate de centura exterioara a orasului Timisoara si concretizarii acesteia in mod prioritar intre Calea Lugojului – Calea Aradului (centura Est-Nord) si Calea Sagului – Calea Aradului (centura SudVest-Nord), traficul greu fiind in acest fel exclus din oras. Desi realizarea centurii nu este atributul Primarului, el este cel care trebui sa faca lobby pentru crearea acesteia.
Refacerea retelei de drumuri, a inelelor interioare, concomitent cu instalarea unui sistem de management inteligent de trafic (coordonarea sistemului de indicatoare si semafoare) vor conduce la fluidizarea traficului cu efecte semnificative asupra cetateanului, dar si asupra productivitatii companiilor.
Amenajarea de parcari sub si supraterane, pentru eliberarea spatiului destinat traficului pentru vehicule, biciclisti sau pietoni.
Continuarea delocalizarii obiectivelor industriale din centrul orasului spre periferie, parcuri industriale, pentru eliminarea traficului greu si a traficului usor aferent acestor firme.
Construirea a inca 2 poduri peste Bega si peste calea ferata.
Refacerea geometriei majoritatii intersectiilor care in prezent nu functioneaza optim.
Dezvoltarea zonelor rezidentiale in afara orasului impune o abordare „metropolitana” a solutiilor de infrastructura si trafic pentru orasul Timisoara. Un bun exemplu il reprezinta in acest caz orasul Strasbourg care este comparabil cu Timisoara atat ca dimensiune cat si din punct de vedere al unui centru vechi aglomerat cu cladiri valoroase si cai de acces inguste.
Strasbourg a inceput inca din 1991 sa lucreze la un proiect de „inverzire” a traficului orasului (finalizat in 1996) prin punerea accentului pe transportul in comun in defavoarea celui individual. Ca si Timisoara, Strasbourg are localitatii satelit in care locuiesc majoritatea celor care lucreaza in oras. Astfel pentru a incuraja transportul in comun au dezvoltat o retea de tramvaie pana in afara orasului creeind puncte de „acumulare” calatorilor cu masini in dreptul zonelor de acces in oras unde au fost amenajate parcari imense pentru cei care lucreaza in oras.
Astfel, in prezent, multi dintre cei care lucreaza in oras, dar locuiesc in zona metropolitana, isi lasa masina in unul din punctele de „acumulare” de la marginea orasului iar in costul de parcare obtin bilete de transport gratuit cu tramvaiul pentru toti ocupantii masinii. Sistemul de tramvaie este unul inteligent care beneficiaza si de o „unda verde” care asigura ca tramvaiul sa beneficieze doar de lumina verde a semafoarelor astfel avand o vitezie medie de deplasare de peste 50km/h ceea ce depaseste cu mult viteza medie de deplasare a autoturismelor in oras (15km/h).
Timisoara este un oras concentric ceea ce face traversarea orasului una foarte dificila in lipsa unor inele interioare care sa ne ajute sa evitam centrul cand vrem sa ajungem din Sud in Nord si din Est inVest. Aceste inele trebuie sustinute prin dezvoltarea infrastructurii stradale evitand gatuirile prin treceri de la 4 benzi la 2 benzi sau prin intersectii neinspirat gestionate. Asadar, este important sa se realizeze circulatia pe inele.
In situatiile de criza sau de blocaj cum este si cazul traficului timisoarean solutiile nu trebuie sa se limiteze la o paleta clasica ci trebuie sa apeleze la inovatie si revolutie. Astfel o solutie pentru timisoreni de a traversa rapid orasul de la Est la Vest si retur este punerea in functiune a unui Aqua-Bus – pe raul Bega- care ar putea foarte bine face legatura intre zonele Printul Turcesc si Iosefin. Pentru aceasta am in proiect refacerea canalizarii si a navigatiei pe raul Bega.
Timisoara este un oras european cu un spirit european si se mandreste cu abordarea sa revolutionara. Asfel ar putea fi primul oras din Romania si din aceasta parte a Europei care se „aliniaza” tendintei europene de a incuraja transportul urban individual pe bicicleta. Se impune amenajarea corespunzatoare a unei retele de piste de biciclete si nu cum este cazul in prezent, cu piste intrerupte, sau cu piste construite langa parcuri gresit proiectate, unde vehiculele parcate acopera jumatate din pista.
Construirea de benzi speciale pe care sa circule doar autobuzele in tot orasul, va contribui la micsorarea timpului de asteptare in trafic.
Dezvoltarea transportului in comun in toate cartierele in asa fel incat acesta da devina, in mod real, o alternativa la transportul cu masina personala – este un alt element al proiectului meu.

Concluzie:
Imbunatatirea traficului in Timisoara este o prioritate, se poate face printr-o gestionare corecta si eficienta a bugetului local, prin atragerea de fonduri guvernamentale si europene, si prin apelarea la specialisti profesionisti pentru proiectarea si realizarea lucrarilor.
Programul meu – GREEN CITY TRAFFIC – este sustinut de conducatorii auto, de cetateni si de mediul de afaceri, deoarece:
– reduce asteptarea in trafic
– scade riscul de accidente
– scade poluarea
– creste gradul de utilizare a timpului atat la companii cat si la cetateni (creste productivitatea)
– scad costurile cu intretinerea vehiculelor pentru cetateni, pentru companii si pentru bugetul local.
Eu garantez, prin ceea ce am facut in mediul de afaceri si in organizatii neguvernamentale in care activez, ca am invatat sa fac lobby, stiu sa conving oamenii, stiu sa lucrez in echipa, utilizez principiul eficientei si al eficacitatii, si ma bazez pe rezultate in evaluarea oamenilor.
Toate acestea garanteaza punerea in practica a proiectului meu, prin alegerea celor mai buni specialisti care sa garanteze solutiile tehnice, si prin convingerea Consiliului local viitor pentru aprobarea proiectului.

Timisoara,
19.05.2008

Maria Grapini,
Candidat la functia de Primar al Timisoarei
din partea Partidului Conservator

2017-10-03T06:13:59+00:00 May 28th, 2008|Diverse|0 Comments