Fotografia de grup din casa unui fost ministru, autointitulată: “Noi suntem statul”, trebuie developată rapid de procurori și de comisia parlamentară de anchetă a alegerilor din 2009. Dacă se dovedește implicarea reprezentanților instituțiilor de forță în fraudarea alegerilor fapta ar fi de o gravitate extremă. O acțiune penală de maximă gravitate. Fără precedent.

“Noi suntem statul” e o sintagmă care sperie, în măsură să reinstaureze frica în societate.

Noi, umaniștii, fideli principiilor noastre, cerem urgentarea anchetelor pentru a afla cât mai grabnic adevărul. Nu poți să te pretinzi un stat democratic, dacă soarta alegerilor e stabilită de un soft, la un șpriț cu generalii. Am spus-o de mai multe ori, suntem pentru depolitizarea hard a structurilor de forță și în favoarea reîntoarcerii ofițerilor în cazărmi.

Nu suntem o țară în care generalii au atribuții politice. Trenează prea mult modificarea Codurilor de procedură penală și a Codului Penal, în lumina recomandărilor Comisiei de la Veneția și a deciziilor Curții Constituționale.

Ca europarlamentar am spus de repetate ori că avem nevoie de o viteză sporită în accesarea fondurilor europene. În același timp, ghidurile de finanțare trebuie simplificate și explicate.

Recentele fenomene meteorologice au afectat culturile agricole. Aș dori ca responsabilii de domeniu să reacționeze urgent cu un program de sprijin pentru satele românești. Țăranii români au nevoie de ajutor. În același timp, e nevoie de programe care să sporească accesul la educație, sănătate, alimentație bună pentru copiii din mediul rural. Statul ar trebui să asigure învățătorilor și profesorilor condiții de locuit corespunzătoare. Avem navetiști mai mulți elevi decât muncitori, ceea ce este inadmisibil.

Reprezentanții executivului vorbesc lumii despre consultanții fiscali și despre gospodăria fiscală, de parcă românii o viață au învățat numai finanțe și bănci.

Este nevoie de o politică fiscală proactivă, nu reactivă.

Recent m-am întors din Estonia. Am descoperit acolo un sistem pe care mi l-aș dori și în România: zero impozit daca profitul se reinvestește, indiferent de mărimea companiei și 20% impozit dacă profitul este scos din țară. O impozitare mai mare a sistemului bancar, accize sporite la alcool și tutun, suprataxarea băuturilor cu un conținut ridicat de zahăr ar fi în măsură să sporească investițiile în sănătate.

În țara noastră nu există o predictibilitate a dezvoltării antreprenoriale. Business-ul autohton nu este susținut de programe guvernamentale. Nimeni nu știe cum se vor impozita dividendele, care va fi impozitul pe profit, cum va funcționa regimul fiscal pentru PFA-uri, ce fel de declarații se vor mai depune peste două-trei luni? Codul fiscal se schimbă precum vremea.

Noi, umaniștii, rămânem susținătorii dezvoltării economice prin forțe proprii. Nimeni nu mai vorbește despre guvernanța corporatistă, despre aplicarea Directivei europene, ce prevedea încă din vara anului trecut, ca multinaţionalele ce activează în statele membre UE să nu mai poată ocoli impozitarea profiturilor realizate în ţările unde-şi derulează afacerile. Un grup de deputaţi din Parlamentul României a depus anul trecut un proiect de lege prin care statul să poată urmări garantarea plăţii impozitelor la bugetul consolidat, de către multinaţionalele care fac profit la noi, prin transpunerea Directivei Europene. Nu se mai aude nimic despre inițiativa lor.

Străinii par a fi mai favorizați în țara noastră, mult mai mult decât românii.

Îmi doresc o politică pentru oameni, nu legi pentru partide și facilități pentru multinaționale.

2017-10-03T06:13:26+00:00 April 25th, 2017|Diverse|0 Comments