Cazul Cameliei Smicală, stabilită în Finlanda şi nevoită să suporte o justiţie îndoielnică în privinţa destinului copiilor săi, după divorţul de soţul finlandez, este de notorietate. În toată această poveste tragică, puţini sunt cei care s-au încumetat să ia atitudine, public, oficial, pentru că vorbim de un caz complicat şi de o legislaţie aparte în ceea ce priveşte protecţia copilului.

Europarlamentarul PPU-sl, Maria Grapini, s-a implicat, încă din debutul cazului Camelia Smicală, prin luări de poziţie în PE, scrisori oficiale transmise oficialităţilor din Finlanda,  autorităţilor  române ( în 2016, le-a scris primului ministru, președintelui, ministrului de externe), campanii sociale. Un alt demers recent este întrebarea cu solicitare de răspuns, adresată Comisiei Europene, pe tema încălcării drepturilor fundamentale în cazul româncei. Grapini a prezentat, în detaliu, situaţia:

“Cetățeanul român Camelia Smicală, de profesie medic, s-a stabilit în Finlanda în urmă cu 12 ani, după căsătoria cu un bărbat finlandez. După despărțire, soțul a reclamat intenția acesteia de a pleca în România împreună cu copiii. De aceea, în mai 2015, executorii judecătorești finlandezi și reprezentanții Protecției Copilului au preluat copiii minori de la domiciliul mamei în mod brutal și utilizând forța, creând traume copiilor și mamei și trimițându-i în centre de plasament diferite. Ea nu a fost înștiințată de hotărârea judecătorească prin care i se lua custodia asupra copiilor. De atunci, a făcut tot posibilul pentru a-și recupera copiii, inclusiv apelând la ajutorul autorităților din România. Copiii au declarat că doresc să revină la mama lor unde au fost mereu bucuroși, starea lor de sănătate în centrele de plasament nefiind una bună. Pe 28 aprilie, Camelia Smicală a fost condamnată la 6 luni de închisoare, fiind dată în judecată de statul finlandez pentru defăimarea autorităților care în urmă cu doi ani i-au preluat copiii.

Care sunt măsurile pe care le întrevede Comisia Europeană pentru a investiga cazul acestui cetățean european căruia îi sunt încălcate drepturile fundamentale, ținând cont de faptul că interesul superior al copilului trebuie să primeze?”.

Comisarul European, Vera Jourová, i-a răspuns europarlamentarului umanist, invocând Regulamentul Bruxelles, care reprezintă principalul instrument în domeniul dreptului familiei, reglementează doar chestiuni legate de cooperarea judiciară în ceea ce privește cauzele referitoare la custodia transfrontalieră și la dreptul de vizită, chestiuni legate de jurisdicție sau de executarea hotărârilor.

“Substanța dreptului familiei, cum ar fi stabilirea faptului că unul dintre părinți poate exercita sau nu drepturi de custodie sau de vizită, rămâne de competența exclusivă a statelor membre. În plus, funcționarea serviciilor de protecție a copilului este reglementată de legislația națională și nu de legislația UE. Totuși, Comisia caută să sprijine statele membre analizând în special aspectele transfrontaliere și elaborând orientări privind o abordare bazată pe drepturi, care pot îndruma în mod util sistemele de protecție a copilului și pot contribui la asigurarea unei înțelegeri comune a modului în care drepturile copilului pot fi cel mai bine protejate și promovate”, se arată în răspunsul oferit europarlamentarului Maria Grapini.

2017-10-03T06:13:24+00:00 August 1st, 2017|Diverse|0 Comments