Viziunea PSD-PNL-PC

Starea actuala

România se afla pe marginea prapastiei din punct de vedere economic, social si politic. Incapacitatea guvernului de a adopta solutii de relansare economica determina accentuarea riscului unei crize prelungite, cu grave efecte asupra indivizilor si mediului de afaceri.
România se confrunta cu o serie de crize suprapuse. Criza economica se suprapune peste cea sociala. Prin faptul ca Guvernul a luat cele mai dure masuri de austeritate împotriva populatiei dintre toate tarile UE, criza sociala sta sa explodeze. Criza datoriilor apare ca fiind din ce în ce mai evidenta pe termen mediu, din cauza modelului promovat de actuala guvernare - cresterea economica pe datorie.
De la începutul crizei si pâna în prezent, zilnic circa 800 de români si-au pierdut locul de munca. Avem un restantier la fiecare cinci clienti care au luat credite bancare. In ultimul an, in fiecare zi, 250 de români nu si-au mai putut achita rata la banca. Peste 300.000 de firme sunt afectate grav de criza economica (în fiecare zi, peste 1800 de firme au fost afectate de criza).

Economia româneasca va ramâne în recesiune si în anul 2010, estimarile de scadere economica fiind cuprinse între -2% si -3%. Suntem singura tara din Europa Centrala si de Est care are cadere economica si în acest an. Datoria publica explodeaza, urmând ca la sfârsitul anului 2014 sa ajunga la peste 62% din PIB, peste criteriul de aderare la zona euro.
Efectele crizei în economia româneasca sunt dramatice. Investitiile în infrastructura s-au redus, numarul somerilor a ajuns la 680.000, blocajul financiar tinde sa se generalizeze, arieratele cresc. Deficitul bugetar va depasi în acest an 6,8% din PIB, fiind din ce în ce mai greu de finantat.
Taierile de salarii, pensii, ajutoare de somaj si prestatii sociale vor face ca rata saraciei sa creasca cu circa 4 puncte procentuale în acest an, ajungând la 27%. Sprijinirea IMM are loc doar pe hârtie.
S-a adoptat solutia toxica a cresterii taxelor. Din nevoia disperata de a aduce venituri la buget, mediul de afaceri va fi în continuare strivit de numarul mare de impozite si taxe, incertitudinea legislativa si controalele inutile. Firmelor private le este aproape imposibil sa-si construiasca un plan de afaceri pe termen mediu. IMM urile au mari dificultati în a patrunde pe piata si a se dezvolta.
Economia se ajusteaza natural, agentii economici privati nefiind ajutati sa-si gaseasca mecanisme de imunizare în fata crizei actuale sau a viitoarelor crize. Acum se discuta despre solutii de ajustare fortata si în domeniul public.
Masurile de austeritate sunt luate haotic, afectând negativ mai mult sau mai putin toate categoriile sociale. Totusi, bugetarii, pensionarii, agricultorii si somerii sunt cei care platesc cu vârf si îndesat costurile acestei crize. Bugetarii pierd 40% din puterea de cumparare prin masura de reducere a salariilor. Blocajul administratiei publice, cresterea coruptiei si a evaziunii fiscale sunt efecte care vor afecta întreaga societate. Reducerea cererii interne va afecta si mediul privat. 11,7 miliarde lei nu mai ajung în economie (cheltuielile cu salariile bugetarilor pe un trimestru), diminuând puternic vânzarile în mediul privat.
România are prea putini salariati iar acestia sunt platiti prost. Lipsa de stimulente acordate sectorului privat are ca rezultat un numar mic de firme care nu pot dezvolta decât o oferta interna firava. Ca urmare a modelului de capitalism financiar aplicat, economia româneasca este slab structurata si insuficient dezvoltata. 
Principii de colaborare

În cadrul acestui program, Partidul Social Democrat, Partidul National Liberal si Partidul Conservator au convenit asupra respectarii urmatoarelor principii:
§Respectarea angajamentelor cadru convenite de România în acordul de împrumut convenit cu Fondul Monetar International, Banca Mondiala si Comisia Europeana;
§Încheierea exercitiului bugetar pe anul 2010 în parametrii actuali;
§Modificarea sau, dupa caz, renuntarea la unele masuri luate de actualul guvern si introducerea unor masuri reparatorii, aplicabile începând cu 01.01.2011;
§Asumarea angajamentului politic ca împrumuturile sa fie îndreptate cu prioritate catre investitii, garantându-se astfel obtinerea resurselor financiare pentru rambursarea lor.
§Luarea unor masuri ferme pentru relansarea economica.

Este clar ca avem nevoie de un nou model de dezvoltare în România. Un model care sa stimuleze cresterea economica pentru bunastare. Nu o crestere economica bazata aproape exclusiv pe consum si importuri sau una bazata pe datorie.

Ne propunem sa cream locuri de munca mai multe si mai bune prin cresterea economica alimentata de investitii. Stimulam parteneriatul public privat pentru a asigura resurse de investitii.

Asiguram o crestere economica sustinuta si o distribuire echitabila a beneficiilor acesteia. Cream bogatie care va fi regasita în cresterea nivelului de trai al majoritatii cetatenilor. Reîntoarcem economia cu fata spre social si minimizam economia bazata pe speculatie. Deschidem economia spre oameni si ne propunem reducerea polarizarii sociale.  

Descatusam spiritul întreprinzator al sectorului privat pentru a asigura dezvoltare economica durabila. Trebuie sa asiguram o crestere a atractivitatii economiei românesti, prin reducerea rigiditatilor care îngreuneaza initierea/dezvoltarea afacerilor.

Un ritm înalt de crestere economica reprezinta cea mai importanta sursa de combatere a saraciei. Reducem astfel decalajele economice si sociale care o despart de tarile Uniunii Europene. Prognozam ca procesul de dezvoltare economica va depinde substantial de cresterea productivitatii si de adâncirea reformelor structurale (management performant, investitii mai mari în capitalul uman si în tehnologie avansata si o disciplina financiara mai buna).

Vom asigura o continuitate si o predictibilitate a masurilor adoptate, bazându-ne pe reducerea deficitelor si pe sustenabilitatea pe termen lung a finantelor publice. Orice deviere de la aceste obiective ar genera numai câstiguri false de bunastare pe termen scurt, ceea ce ar afecta negativ nivelul de trai al indivizilor pe termen lung.

Politica fiscala poate fi utilizata inteligent pentru a genera efecte asupra economiei pe termen lung si nu pe termen scurt. Astfel, se vor putea realiza progrese atât în procesul de convergenta nominala (reducerea inflatiei, reducerea deficitului bugetar prin cresterea încasarilor bugetare), cât si în cel de convergenta reala (prin rate susstenabile de crestere economica).

România trebuie sa treaca de la consum si importuri la investitii si exporturi ca principale motoare de crestere. Prin politici economice consistente, consolidam stabilitatea macroeconomica si asiguram predictibilitate în mediul de afaceri. Suntem constienti ca o crestere rapida a potentialului de convergenta cu UE poate fi realizata numai prin continuarea procesului dezinflationist, consolidarea sistemului finantelor publice sanatoase si mentinerea în limite sustenabile a deficitului extern.

Marim investitiile publice inteligente, în dezvoltarea infrastructurii, educatie, sanatate, dezvoltare rurala si protectia mediului, în IT si tehnologie avansata. Cheltuielile bugetare trebuie sa stimuleze în primul rând oferta, si nu cererea, pentru a nu se regasi în dezechilibre inflationiste. Deficitul bugetar trebuie mentinut atâta timp cât acesta se reflecta în investitii calitative din partea statului. Echilibrul bugetar îl mentinem printr-o buna planificare multianuala si urmarea unei strategii predeterminate.

Propunem reformarea sistemului fiscal-bugetar. Reforma veniturilor bugetare are ca obiectiv cresterea ponderii veniturilor bugetare in PIB la nivelul mediei UE27, pentru  a se putea asigura resurse de finantare pentru investitii. Reforma cheltuielilor bugetare se bazeaza pe marirea eficientei alocarii fondurilor publice, reducerea cheltuielilor administrative si un management performant al întreprinderilor publice. România are astazi nevoie de un sistem de impozitare menit sa aduca beneficii pentru toti cetatenii si nu doar pentru o categorie restrânsa si privilegiata.


Directii de actiune
Pachet de masuri (Termen scurt 6-9 luni)
Pe termen scurt vom urmari stimularea cererii agregate prin cresterea investitiilor guvernamentale, care sa creeze puternice efecte de multiplicare si sa antreneze si investitii ale agentilor economici privati. De asemenea, urmarim restabilirea încrederii în economia româneasca prin masuri de stabilizare macroeconomica si atragerea de investitii straine directe. Astfel, vom putea mentine / crea locuri de munca mai multe si mai bune.

Noi sustinem abordarea echilibrata a refomei sistemului public. Masurile de rationalizare a cheltuielilor trebuie sa fie completate de masuri de crestere a veniturilor la buget. În fapt, doar taierea cheltuielilor bugetare presupune reducerea unei nevoi de finantare, dar nu presupune un plus de bani la buget, deci nu avem ce reorienta spre investitii.

Propunem ca reducerea cheltuielilor publice sa se faca în urma unor analize cost beneficiu bine fundamentate, iar pe de alta parte cresterea veniturilor bugetare sa se realizeze prin majorarea diferentiata a fiscalitatii, îmbunatatirea colectarii si reducerea evaziunii fiscale, astfel încât efectele negative asupra mediului de afaceri sa fie minime.

O guvernare eficienta este obligata sa adopte masuri de reforma institutionala si de modernizare a marilor sisteme publice (educatie, sanatate, pensii, ordine publica s.a.) însotite de programe investitionale adecvate, care sa stopeze declinul economic si sa asigure, începând cu anul viitor, reluarea cresterii economice.
Scenariul fiscal-bugetar alternativ

Reducerea cheltuielilor bugetare
·Simplificarea aparatului guvernamental.
·Implementarea în regim de urgenta a standardelor de cost si normativelor de personal în serviciile descentralizate. Introducerea organigramelor si bugetelor standard pentru toate autoritatile publice locale.
·Introducerea de criterii de performanta pentru managementul întreprinderilor publice.
·Plafonarea cheltuielilor cu bunurile si serviciile la 75% din nivelul din 2009. Introducerea de normative de consum pentru administratia publica centrala.
·Reducerea cu 50% a cheltuielilor prevazute în lega bugetara cu achizitii de imobile, dotari independente; elaborarea studiilor de fezabilitate si prefezabilitate si deplasari, detasari transferuri.
·Generalizarea si ameliorarea sistemului SEAP (sistemul electronic de achizitii publice) pentru toate achizitiile publice (efect: reducerea pretului cu 10-15%).
·Trecerea controlului financiar preventiv de la ordonatorii principali de credite la Curtea de Conturi
·Unificarea Caselor Nationale de Asigurari de Sanatate
·Reorganizarea structurilor teritoriale din subordinea ministerelor si agentiilor guvernamentale la nivel regional
·Reducerea aparatului prefecturilor la care se vor pastra în principal atributii în domeniul controlului de legalitate



Cresterea veniturilor bugetare
·Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri si introducerea impozitului forfetar pe activitati (comercializarea produselor din alcool, tutun, produse petroliere, servicii de alimentatie publica si turism etc);
·Dublarea redeventelor încasate de stat ca urmare a concesionarii exploatarii resurselor naturale neregenerabile.
·Înasprirea controalelor pentru reducerea fenomenului de munca la negru (taxele aplicate muncii fiind relativ ridicate). 600.000 de români lucreaza fara forme legale, iar o treime dintre angajati primesc o parte a banilor la negru.
·Reducerea evaziunii fiscale si atragerea a 2% din PIB la venituri doar în 2010.
·Îmbunatatirea colectarii. Solutia de implementat este aprobarea unui grant cu Banca Mondiala pentru a îmbunatati sistemul de administrare fiscala si implicit a reduce evaziunea.

Masuri de stimulare a economiei si creare de locuri de munca
·Revenirea cuantumului salariilor din sectorul bugetar la nivelul dinaintea reducerii cu 25%.
·Cota redusa de TVA 5% pentru pâine si produse de franzelarie, carne proaspata, lapte, ulei si zahar
·Reducerea TVA pentru constructiile si tranzactiile de locuinte noi la 5%, pentru stimularea industriei constructiilor si a pietei imobiliare;
·Înfiintarea de locuri de munca în microîntreprinderi cu un singur angajat prin scutirea de la plata contributiei sociale în limita salariului de 1000 lei.
·Sprijinirea IMM-urilor aflate in dificultate din cauza crizei economice prin instituirea unei scheme de ajutor de stat care sa includa si folosirea fondurilor europene
·Finalizarea Legii parteneriatului public-privat care sa permita atragerea de finantari pentru marile proiecte de infrastructura
·Accelerarea amortizarii activelor fixe cumparate în anii 2010-2011 pentru a încuraja investitiile si pentru a asigura recuperarea rapida a acestora
·Adoptarea Legii holding-urilor. Cresterea numarului de fuziuni si/sau achizitii prin care IMM-uri autohtone sa se constituie în holding-uri, beneficiind astfel de cresterea cifrei de afaceri, a puterii de negociere în relatia cu furnizorii si creditorii sau de formare si promovare a brandurilor proprii etc.
·Dezvoltarea parcurilor industriale si tehnologice. Încheierea de parteneriate public-privat pentru înfiintarea de noi parcuri industriale. Prin facilitatile acordate firmelor care îsi desfasoara activitatea în parcurile industriale deja existente sau în cele nou create, se atenueaza efectele crizei economice asupra respectivelor societati, se retin în tara lucratorii calificati si se produc bunuri competitive, cu valoare adaugata ridicata.
·Cresterea capitalizarii Fondului de Garantare pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii pentru a acorda garantii IMM-urilor pentru diverse investitii cu efect de multiplicare.
·Scutirea de impozitare a dividendelor care vor fi reinvestite si care conduc la crearea de noi locuri de munca;
·Capitalizarea CEC Bank, marind astfel resursele de creditare utilizate la finantarea cu prioritate a IMM urilor;
·Capitalizarea Eximbank, pentru promovarea exporturilor si diversificarea instrumentelor de asigurare si garantare a operatiunilor de export.

Masuri de crestere a gradului de absorbtie a fondurilor europene
§Cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene pâna la 20%, de la 12,7% în prezent.
­Depolitizarea conducerii autoritatilor de management si a organelor intermediare si publicitate obligatorii pentru firmele/entitatile juridice care câstiga programe europene.
­Un parteneriat între administratiile publice si firme de consultanta pentru ca primele sa poata accesa fonduri europene.
­Crearea de parteneriate public privat pentru a creste absorbtia fondurilor europene.
­Rambursarea TVA-ului pentru proiectele finantate din fondurile europene dupa fiecare cerere de rambursare si nu la finalul proiectului;
­Operativizarea activitatilor derulate prin Trezoreria Statului pentru proiectele finantate din fonduri europene sau selectarea de catre MFP a uneia/mai multor banci pentru derularea acestor activitati;
­Înfiintarea unei linii speciale de contragarantare pentru proiectele de investitii care vizeaza accesarea fondurilor europene, pentru a reduce gradul de risc al întreprinzatorilor;
­Introducerea posibilitatii de garantare cu bunurile achizitionate, pentru a facilita cofinantarea bancara a proiectelor finantate prin fondurilor structurale;
­Conditionarea finantarii bugetare a institutiilor publice implicate în atragerea fondurilor structurale, în functie de performantele acestora.
­Externalizarea unor functii atribuite în present administratiei publice centrale, în baza prevederilor actelor normative europene (exemplu functia de plata).