Cumpără un produs românesc pentru ca prietenul tău să îşi păstreze locul de muncă

Scris de Oana Voinea

Industria textilă românească, sufocată de fiţe şi importuri

75% din piaţa românească de textile este acoperită de importuri. Pe lângă concurenţa neloială a mărfurilor aduse în ţară la preţuri extrem de mici şi de multe ori nefiscalizate, producătorii autohtoni trebuie să lupte şi cu fiţele românilor care, din dorinţa de a epata, aleg branduri străine doar pentru că aşa „dă bine“.
Când mergeţi la cumpărături, alegeţi produse româneşti! Astfel, susţineţi producătorii autohtoni.
„Produsele de confecţii textile din România sunt de calitate, bine lucrate, rezistente şi conferă siguranţă şi confort la purtare. Cumpărând un produs românesc ai şi avantajul că, dacă ai o problemă cu el te poţi adresa producătorului direct. Nu este deloc de neglijat faptul că atunci când cumperi un produs românesc duci la creşterea producţiei industriale şi automat se face presiune pe preţ, produsul ieftinindu-se. În acelaşi timp, cumpărând produse româneşti menţineţi sau creaţi locuri de muncă“, a declarat pentru „Curentul“ Maria Grapini, reprezentant al Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielăriei – FEPAIUS şi preşedinte Grup Pasmatex.
Criza economică a influenţat negativ piaţa, inhibând consumul de textile chiar mai mult decât au scăzut posibilităţile financiare. „Psihic, oamenii nu mai au aceeaşi deschidere spre consum a produselor care nu sunt de strictă necesitate – alimente, medicamente, utilităţi“, spune Grapini, precizând că în această perioadă producătorii români trebuie să facă faţă concurenţei neloiale şi mai agresive. „Se cumpără marfă nefiscalizată, din sacoşe plimbate prin instituţii sau pe stradă, marfă neetichetată şi neverificată, dar la preţuri extrem de mici, la care nu au cum concura producătorii serioşi care respectă toate standardele de producere şi toate costurile aferente“, explică Grapini.
2009 a fost un an greu pentru producătorii autohtoni, iar anul acesta va fi chiar mai prost, spun textilişti, care cred că doar uşurarea poverilor fiscale şi un control riguros al importurilor şi a evaziunii fiscale ar mai putea face o minune.

Fiţele dăunează grav economiei

Nu doar românii de rând sunt pasionaţi de haine „de firmă“, ci şi politicienii.
Recent, reprezentanţii FEPAIUS atrăgeau atenţia că 90% dintre politicieni se îmbracă cu haine de la firme străine. Cum au recţionat aceştia? Au continuat să îşi afişeze costumele cumpărate la sesiunile de shopping din afara ţării fără nicio problemă.
„Dacă politicienii ar fi interesaţi de economia românească cu adevărat ar cumpăra produse fabricate în România. Să nu uitam că în Germania, cancelarul Angela Merkel a apărut pe postere stradale, promovând produse textile autohtone în anul 2009. Cred că oricine poate să se îmbrace din România. Încă avem confecţii de bărbaţi şi femei, branduri de lux şi de masă, dar, din păcate, poartă un brand internaţional doar din dorinţa de a epata, crezând că aşa «dă bine»“, spune Maria Grapini.
Produsele româneşti sunt competitive pe piaţa externă, industria textilă având cca 14% în total export românesc şi 75% din producţia industrială de textile. „Vreau să spun că nu numai confecţiile lohn sunt competitive, ci şi textilele şi confecţiile lucrate pe brand propriu românesc. Din păcate sunt probleme în promovare, iar producătorii au probleme cu costurile mari de fabricaţie. Dar din punct de vedere al calităţii, produsele româneşti sunt competitive“, subliniază Grapini.
Lipsa unor strategii industriale sectoriale, concurenţa neloială a importurilor a dus la situaţia ca producătorii autohtoni să acopere doar 25% din piaţa internă.

O cursă cu obstacole

Potrivit Mariei Grapini, producătorii români au avut de-a lungul timpului tot felul de obstacole – lipsa de predictibilitate, supraimpozitarea, concurenţa neloială, variaţia cursului în anii 2005-2007, impozitul minim sau desfiinţarea şcolilor profesionale cu consecinţa lipsei forţei de muncă calificate.
Din circa 900.000 de angajaţi în 1990, în industria textilă au rezistat doar 230.000.
Patronatul a încercat de-a lungul timpului mai multe strategii de promovare a produselor româneşti. „Am încercat să revigoram produsele din in şi cânepă, cultivând cele două plante tehnice în România, dar nu am fost înţeleşi. Am prezentat un proiect de ameliorare a raselor de oi, pentru a folosi lâna indigenă în stofe şi apoi în confecţiile româneşti. Am lansat şi organizat expoziţii cu branduri si produse promâneşti sub sloganul „Fabricat în România“, iar în ultimii trei ani am promovat sloganul „Cumpărând produse româneşti creaţi un loc de muncă“, spune Grapini.
Firmele româneşti nu au suficiente fonduri pentru promovare şi nici forţa şi agresivitatea campaniilor organizate de multinaţionale, dar solidaritatea le poate veni în ajutor. „Să facem o altfel de campanie: să cumpărăm produse româneşti. Eu când merg în piaţă caut legume şi fructe româneşti, chiar dacă nu sunt la fel de aspectoase, sunt mai gustoase. Caut mai departe salamul de Sibiu sau telemea de vacă românească. Cred că se poate mânca şi ne putem îmbrăca româneşte“, mai spune Grapini.

Text publicat in Curentul, luni, 22  iulie 2010.

2017-10-03T06:13:51+00:00 July 22nd, 2010|Diverse|0 Comments