[fusion_builder_container background_color=”” background_image=”” background_parallax=”none” enable_mobile=”no” parallax_speed=”0.3″ background_repeat=”no-repeat” background_position=”left top” video_url=”” video_aspect_ratio=”16:9″ video_webm=”” video_mp4=”” video_ogv=”” video_preview_image=”” overlay_color=”” overlay_opacity=”0.5″ video_mute=”yes” video_loop=”yes” fade=”no” border_size=”0px” border_color=”” border_style=”” padding_top=”20″ padding_bottom=”20″ padding_left=”” padding_right=”” hundred_percent=”no” equal_height_columns=”no” hide_on_mobile=”no” menu_anchor=”” class=”” id=””][fusion_builder_row][fusion_builder_column type=”1_1″ background_position=”left top” background_color=”” border_size=”” border_color=”” border_style=”solid” spacing=”yes” background_image=”” background_repeat=”no-repeat” padding=”” margin_top=”0px” margin_bottom=”0px” class=”” id=”” animation_type=”” animation_speed=”0.3″ animation_direction=”left” hide_on_mobile=”no” center_content=”no” min_height=”none”][fusion_text]

O dezinformare rudimentara

In cursul zilei de ieri, Traian Basescu a afirmat ca reducerea cu 25 de procente a salariilor si cu 15 procente a pensiilor si a indemnizatiilor de somaj finantate de catre stat reprezinta singura decizie ” corecta” in raport cu alte variante de mentinere a deficitului bugetar sub limita de 7 procente din produsul intern brut. In mod evident, aceasta ” argumentatie” post facum  a presedintelui Basescu reprezinta o dezinformare rudimentara si o diversiune. De ce? Pentru ca , inainte de orice, reducerea atit de brutala a veniturilor mentionate reprezinta o decizie aberanta din punct de vedere tehnic. Dupa cum este cunoscut, diminuarea cheltuielilor publice cu o unitate monetara determina in mod inevitabil o diminuare si mai mare a produsului intern brut. Acest tip de contractie a produsului intern brut poate fi calculata ca un produs intre diminuarea cheltuielilor publice si un coeficient de multiplicare egal cu raportul 1/ ( 1-z), unde z= 1-c(1-t) + m. Calculind acum valoarea acestui  multiplicator , rezulta ca pentru fiecare leu ” economisit ” prin reducerea salariilor din sectorul public , al pensiilor si al indemnizatiilor de somaj se pierd 1,55 de lei din produsul intern brut , intrucit propensiunea pentru consum ( c) este in tara noastra de aproximativ 80 de procente, ponderea veniturilor statului in produsul intern brut (t) a fost anul trecut de 12 procente, iar propensiunea pentru importuri a romanilor a fost anul trecut de 35 de procente. Si atunci cum poate fi corecta o decizie , impusa in mod samavolnic de Traian Basescu, care va determina o reducere dramatica atit a veniturilor pensionarilor, a somerilor si a salariatillor din sectorul public, cit si a veniturilor tuturor celorlalti locuitori ai Romaniei ? Evident, decizia lui Traian Basescu de a se amputa salarii, pensii si indemnizatii de somaj nu este nici pe departe utila, iar despre etica acestei decizii nu are  rost sa mai vorbim.Pe de alta parte, minia proletara cu care Traian Basescu a infierat dimensiunea exagerata a sectorului public din economia Romaniei si banii alocati de stat pentru ” pempărșii ” noilor nascuti, reprezinta o sfidare a bunului simt. Pentru ca veniturile guvernului si ale autoritatilor locale au reprezentat anul trecut doar 19,5 procente  din produsul intern brut iar  pensiile doar 8,2 procente din produsul intern brul, in timp ce in Marea Britanie , de exemplu, veniturile autoritatilor publice si pensiile reprezinta mai mult de jumatate din produsul intern brut. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca salariile din sectorul public si pensiile au reprezentat anul trecut in Romania doar 6,4 procente, respectiv 8,2 procente din produsul intern brut. In sfirsit, sa nu creada cineva ca aceaste ponderi minuscule a salariilor din sectorul public si a pensiilor in produsul intern brut se vor schimba cumva in acest an.Nici vorba de asa ceva! Daca nivelul acestor salarii si al pensiilor va fi direct proportional cu cel din primele doua luni ale acestui an , atunci la sfirsitul anului ponderea salariilor din sectorul public si a pensiilor va fa aceeasi ciu cea din anul trecut. Si atunci de ce a crescut deficitul secorului public in aceste primele luni ala acestui an compasrativ cu situatia din anul trecut ? Explicatia este simpla, dar in acelasi timp si tragica: in ultimile 15 luni numarul somerilor din Romania s-a dublat. Mai mult, incepind cu luna februaruarie a cestui an au fost trecuti in somaj tehnic aproape 400000 de angajati din companii publice si private. Drept urmare, nivelul veniturilor pentru  asigurari sociale si somaj a scazut considerabil fata de situatia de anul trecut. Desi foarte multi experti au averizat la timp despre consecintele absentei oricarui plan guvernamental de contracarare a somajului si de relansare economica,Traian Basescu,l Boc,Videanu si Udrea  au nesocotit aceste avertismente. Iar acum consecintele inactiunii guvernamentale si prezidentiale  sunt cu mult mai greu de contracarat. Constrins de agravarea situatiei, Traian Basescu s-a hotarit, din nou, sa joace rolul ” salvatorului” . In consecinta, Traian Basescu l-a ” inlocuit” pe Emil Boc de la conducerea guvernului si a impus acolitilor sai din guvern, BNR si FMI o solutie aberanta de iesire din criza: reducerea brutala a salariilor din sectorul public , a pensiilor si a indemnizatiilor de somaj. Numai ca de data aceasta , Traian Basescu  nu a mai putut pacali opinia publica. Atit cei avizati, ciit si majoritatea romanilor au inteles ce vrea de fapt Traian Basescu in aceasta noua ipostaza de ” jucator”: apararea intereselor oligarhilor care l-au adus si l-au sustinut in scaunul prezidential. Tocmai aceasta este problema lui Traian Basescu: el nu mai poate pacali aproape pe nimeni in ceea ce priveste ” corectitudinea ” deciziilor si a ” jocurilor ” sale. Sunt sigur ca si cei care l-au votat din credulitate pe Traian Basescu vor intelege ca cea mai buna decizie de limitare a somajului si a deficitelor publice din Romania implica, inainte de orice,inghetarea salariilor si a pensiilor din sectorul public, respectiv impozitarea progresiva a veniturilor nenumaratilor functionari, demnitari si patroni care au venituri ” nesimtite”. Acesti privelegiati ai asa zisei cote unice de impozitare fac , ca sa zic asa , jocurile in Romania. Iar Traian Basescu este prizonierul acestor privelegiati. Pina in acest moment, Traian Basescu a reusit sa abata atentia opiniei publice de la cea mai mare problema si risc a perioadei postcomuniste din Romania: concentrarea puterii politice si a bogatiei de catre un grup foarte restrins de persoane din economie si din institutiile statului. Numai ca acest tip de democratie ” originala” nu este fiabila: ea determina, mai devreme sau mai tirziu, saracie , subdezvoltare si conflicte sociale devastatoare. Se pare ca si Traian Basescu a inteles acest lucru. Incercarea lui disperata de ieri de a dezinforma opinia publica din tara si din strainatate ca scrisoarea de intentie catre FMi semnata de Emil Boc , Mugur Isarescu si Sebastian Vladescu este un document ” negociabil” este semnificativa din acest punct de vedere. La fel ca si privirea congestionata si transpiratia abundenta a unui om care nu mai poate pacali decit naivi si creduli incurabili..

Timisoara, 12 mai 2010.
Conf.dr. Nicolae Țăran, Universitatea de Vest Timisoara, Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor, Catedra de Management.

[/fusion_text][/fusion_builder_column][/fusion_builder_row][/fusion_builder_container]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *