[fusion_builder_container hundred_percent=”yes” overflow=”visible”][fusion_builder_row][fusion_builder_column type=”1_1″ background_position=”left top” background_color=”” border_size=”” border_color=”” border_style=”solid” spacing=”yes” background_image=”” background_repeat=”no-repeat” padding=”” margin_top=”0px” margin_bottom=”0px” class=”” id=”” animation_type=”” animation_speed=”0.3″ animation_direction=”left” hide_on_mobile=”no” center_content=”no” min_height=”none”][fusion_text]

Data de 23 noiembrie poate fi considerată, fără exagerări, miercurea neagră, pentru că în Parlamentul European se votează un raport inechitabil pentru România şi pentru alte state, rude “sărace” ale familiei comunitare, privitor la reducerea emisiilor naţionale de poluanţi.

Europarlamentarul român Maria Grapini a insistat, toate aceste zile, să atragă atenţia colegilor săi, dar şi opiniei publice, asupra consecinţelor majore pe care le vom suporta, ca ţară, dacă raportul trece.

Miercuri, Grapini s-a adresat comisarului pentru Combaterea schimbărilor climatice și energie, Miguel Arias Cańete, direct, fără menajamente.

“Sunt  o susținătoare a îmbunătățirii calității aerului. Grija faţă de mediu trebuie să fie permanentă,  pentru că poate contribui la reducerea costurilor legate de sănătate şi salvează vieți. Totusi, eu cred că orice măsură pe care o luăm trebuie să țină cont de realitate. Trebuie să țină cont de corelarea ţintelor de reducere cu PIB al  fiecărei ţări şi de posibilitățile de investiție, retehnologizare respectiv de ritmul cercetării în domeniu. Am auzit colegi care reclamă o prea mare flexibilitate a acestui raport, eu reclam că nu există suficientă flexibilitate. Am auzit aici că se vorbește despre 400.000 de morți pe an din cauza calității aerului. Da, dar știți câți oameni mor de sărăcie? Câți oameni se îmbolnăvesc pentru că locuiesc în condiții precare? Câți mor pentru că nu fac prevenție în sănătate, pentru că nu ştiu, nu pot, nu au bani?”, a spus europarlamentarul român.

Maria Grapini nu s-a ferit să insiste nici pe subiectul antidiplomaţiei de care a dat şi dă dovadă Olanda, ţară care are faţă de România sentimente ce nu-şi găsesc locul într-o lume a diplomaţiei şi a corectitudinii politice…

“Aş fi votat acest raport dacă, domnule comisar, l-aţi fi convins pe preşedintele Junker să aloce Fondul Strategic de Investiții şi pe criterii geografice, nu pe principiul „primul venit, primul servit”, dacă aţi fi convins Comisia să aloce fonduri pentru cercetare, investiții în țările care au un PIB mic pe cap de locuitor. Nu pot vota un raport, atât  timp cât Olanda a stabilit pentru România, de exemplu, o țintă pentru dioxid de sulf de 77%, în timp ce Olanda are doar 28%. Ştiu ca Olanda iubește România, a dovedit-o şi în privința intrării României în zona Schengen! Iată de ce cred că trebuie să fim raționali când stabilim ceva ce aduce efecte asupra oamenilor, nu să stabilim indicatori ce nu pot fi îndepliniți”.

În finalul intervenţiei, Maria Grapini a reiterat nevoia stabilirii unor ţinte realiste şi nu îndoielnice, “care vor spulbera locuri de muncă în țările cu economii mai putin dezvoltate, care vor împinge sub pragul de sărăcie mii de oameni”.

[/fusion_text][/fusion_builder_column][/fusion_builder_row][/fusion_builder_container]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *