[fusion_builder_container hundred_percent=”yes” overflow=”visible”][fusion_builder_row][fusion_builder_column type=”1_1″ background_position=”left top” background_color=”” border_size=”” border_color=”” border_style=”solid” spacing=”yes” background_image=”” background_repeat=”no-repeat” padding=”” margin_top=”0px” margin_bottom=”0px” class=”” id=”” animation_type=”” animation_speed=”0.3″ animation_direction=”left” hide_on_mobile=”no” center_content=”no” min_height=”none”][fusion_text]
Într-o galerie impresionantă de oameni de media on-line, de la reprezentanţi ai Facebook şi Google, la cei ai UNESCO, Parlamentul European a scris, miercuri, 6 septembrie, o premieră/provocare inedită, odată cu organizarea Conferinţei Extremism/Digital Europa- Ştirile false, sub umbrela grupului politic S&D! Iniţiată de o fostă jurnalistă, conferinţa i-a reunit pe vicepreşedinţii S&D, Tanja Fajon, Josef Weidenholzer, europarlamentarul PPU-sl, Maria Grapini, profesori, diplomaţi, reprezentanţi ai CE şi ai platformelor digitale internaţionale.
Specialiştii în…informare şi dezinformare au vorbit, pe rând, despre provocările inimaginabile actuale din on-line, când o ştire falsă te poate ucide, la propriu, despre pericolele majore la care sunt expuşi cei slab pregătiţi, psihic şi nu numai, despre cădere şi decădere media, atunci când în prime-time-ul din on-line apar informaţii nedemne de un jurnalist. Până la urmă, ştirile false NU sunt un produs jurnalistic – chiar dacă sunt aruncate în mediile on-line ŞI de unii dintre ei – ci cu totul altceva. Sunt interese, sunt jocuri murdare iar ţintele sunt, întotdeauna, nume mari din politică, social, monden etc. Publicul ţintă este, se ştie deja, unul insuficient pregătit să facă faţă avalanşei de informaţii total eronate, să discearnă adevărul de minciună, să verifice din mai multe surse, să se edifice singur. Nu ştie, nu poate, n-are nicio vină!
Umanista Maria Grapini a luat cuvântul în cadrul dezbaterii inedite şi a exemplificat, concret, cu o ştire falsă care a vizat-o. Europarlamentarul PPU-sl a cerut să i se ofere soluţii concrete, realiste, pentru împiedicarea apariţiei şi răspândirii ştirilor false prin intermediul platformelor de socializare.
“Chiar de curând, am primit de la Facebook, cel puţin aşa apărea la expeditor, o informaţie potrivit căreia am fost selectată să primesc 1 milion de euro şi mi se cereau datele personale… din start, acest tip de conţinut ilicit nu trebuie să fie permis să apară! Persoanele afectate de astfel de ştiri trebuie să fie, de asemenea, protejate. Ceea ce este adevărat pentru lumea analogică trebuie să fie adevărat şi pentru lumea virtuală! Avem nevoie de soluţii eficiente, eficace, adaptate la contextul tehnologic actual. Sper să reușim să reglementăm domeniul ştirilor false care distrug democraţia, cariere profesionale, familii şi îi determină pe oameni să ia decizii greşite!”, a spus Maria Grapini.
Reprezentantul Universităţii din Paris a prezentat, la rându-i, o înşiruire de ştiri false, apărute în campaniile politice europene şi mondiale, precum alegerile din SUA sau informaţiile apărute la comanda UKIP în Marea Britanie despre politica Bruxelles-ului referitoare la imigranţii ilegali, dar şi cele din Italia, ce relatau că principala cauză a foametei, nazismului şi şomajului este moneda unică euro…
Vicepreședintele S&D, Tanja Fajon, a susținut poziția Mariei Grapini și a solicitat un răspuns privitor la sensibila temă. S-a ajuns la concluzia că platformele nu mai sunt niște simple platforme, ci s-au transformat în canale media, astfel că pozițiile Facebook și Twitter, cum că acest tip de știri este o chestiune de libertate de exprimare, nu mai este unul real! O cale adecvată de a lupta cu acest tip de știri presupune nu doar dezmințirea lor, ci și destabilizarea efectivă, cu degetul îndreptat vizibil spre realitate.
Reprezentantul Comisiei Europene, Paolo Cesarini, a făcut referire la importanța îmbunătățirii metodelor și a realizării unei sincronizări între veridicitatea știrilor apărute prin intermediul jurnalismului clasic cu cele din mediul online.
Delegații Facebook și Google au admis că tehnologia a mărit accesul și sursele de informare, dar că nu trebuie omis faptul că activitatea referitoare la știrile false are o componentă comercială. Facebook realizează în prezent o cercetare în această privință.
Cât despre UNESCO, aici vorbim despre agenția care se confruntă frecvent cu libertatea de exprimare și media. În cadrul dezbaterii din PE, s-a făcut referire la principalele lecții învățate în urma Colocviului UNESCO 2017 și anume: știrile false sunt parțial despre diseminarea dezinformării iar semnificația mai amplă este discreditarea deliberată a știrilor profesioniste. Răul făcut este unul major: pun bazele conspirațiilor, stimulează reacții politice exagerate, pun într-o lumină proastă jurnaliștii, credibilitatea, autorități, guverne, țări.
Premiera de miercuri, 6 septembrie, din PE, va avea, cu siguranță, o continuare, pentru că așa cum au declarat participanții, subiectul este unul, din nefericire, de lungă durată, ce necesită perseverență.
[/fusion_text][/fusion_builder_column][/fusion_builder_row][/fusion_builder_container]