Proiecte și activităti în Parlamentul European

Proiecte și
activităti în
Parlamentul
European

Maria GRAPINI
GRUPUL ALIANȚEI PROGRESISTE A SOCIALIȘTILOR SI DEMOCRAȚILOR DIN PARLAMENTUL EUROPEAN​

Intervenții în Parlamentul European

Principalele activități parlamentare Parlamentul European

Contribuțiile la dezbaterile în plen

Dezbateri

Joi, 1 iunie 2023 – Bruxelles

 

Ingerințele străine în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformarea – Integritatea alegerilor și dezvoltarea rezilienței în perspectiva alegerilor europene din 2024 (dezbatere)

  Maria Grapini (S&D). – Doamnă președintă, sigur, dezbatem un lucru foarte important, mai ales că este un an înainte de alegeri. Clar, dezinformarea duce la o alegere greșită, le induce cetățenilor un alt drum. Problema este: cum facem? Am definit foarte clar ce înseamnă ingerință străină, pentru că vedem, acum a apărut un conflict în Serbia și Kosovo, conflictul din Ucraina, primim informații greșite și cred că dezinformarea este cel mai grav lucru, care duce la alegeri greșite și la imixtiunea în actul democratic dintr-un stat membru.

Problema pe care eu o pun acum aici – și vreau să fiu înțeleasă corect – este că trebuie să vedem ingerințele străine din toate părțile, pentru că aleargă domnul Soroș în toate statele membre și în țara mea și finanțează anumite ONG-uri, anumite persoane care, evident, dezinformează. Cum facem să oprim dezinformarea? Da, noi reglementăm aici, dar problema este de aplicare în statele membre și cred că și statele membre au o obligație extrem de mare, împreună cu Uniunea Europeană, să oprească odată dezinformarea și să nu mai fie ingerințe străine în actul democratic. Cetățenii să decidă.

Dezbateri

Joi, 1 iunie 2023 – Bruxelles

Acțiuni coordonate pentru combaterea rezistenței la antimicrobiene (dezbatere)

  Maria Grapini (S&D). – Doamnă președintă, mă bucur că discutăm acest subiect, pentru că eu cred că nimic nu este mai important decât sănătatea oamenilor și este foarte bine să punem accent pe cercetare și inovare, pentru că da, sigur, avem nevoie de noi antibiotice, de noi medicamente care să poată să pună capăt acestor cazuri. S-a spus aici: 35 de mii de decese pentru infecții microbiene. Problema pe care eu vreau să o ridic, doamnă comisar, este ca rezultatul cercetării să ajungă în toate statele membre.

Da, sănătatea este de competență națională, dar eu cred că libera circulație a cetățenilor face să fie nevoie să avem o politică de sănătate și să dăm rezultatul cercetării. Până la urmă, alocați niște bugete tuturor statelor membre și sper să nu se întâmple ca și cu Pfizer, să livrăm bani acolo pentru cercetare și să avem rezultate negative. Eu sper într-o politică de sănătate echitabilă pentru toți cetățenii, care trebuie să poată să-și cumpere aceste medicamente sau să li se asigure gratuit, în funcție de boala pe care o au.

Dezbateri

Miercuri, 31 mai 2023 – Bruxelles

Hărțuirea sexuală în UE și evaluarea mișcării MeToo (dezbatere)

  Maria Grapini (S&D). – Domnule președinte, sigur, cei care sunt mai vechi în Parlament știu că se discută de ani de zile: toleranță zero la hărțuire, la hărțuire sexuală. Problema nu este că o să votăm, pentru că sunt convinsă că se va vota această rezoluție, dar ce facem cu rezoluția? Câte rezoluții n-am mai votat noi și nu s-a întâmplat nimic? Nu s-a schimbat nimic. Aici avem nevoie să răspundem: cum identificăm hărțuitorii, ce se întâmplă cu ei, care sunt pedepsele? Să pornim de la definiție. Eu sunt convinsă că acum conceptul de hărțuire sexuală este înțeles diferit de multă lume de aici.

Cum facem să nu avem victime? Ce facem cu statisticile (care, să știți, sunt departe de realitate)? Pentru că, dacă o femeie nu recunoaște că este hărțuită, sigur că statistica arată jumătate din femei. Sunt convinsă că mai mult. Eu cred că trebuie să trecem la fapte și trebuie să vedem măsuri concrete. Pe de o parte, aici, în instituțiile europene, evident, după aceea să extindem problema pentru a avea odată diminuare. Eu nu sunt… eu sunt realistă. Nu cred că o vom elimina total, dar măcar să diminuăm hărțuirea, pentru că este acum o situație extrem de gravă.

Dezbateri

Miercuri, 31 mai 2023 – Bruxelles

Intervenții de un minut privind chestiuni politice importante

  Maria Grapini (S&D). – Domnule președinte, sunt în Parlamentul European din 2014 și tot de atunci pledez pentru echitate, pentru aplicarea tratatelor și a regulamentelor în mod egal în cele 27 de state, pentru a nu crea inechități și, până la urmă, discriminare. Mă bucur, domnule comisar, că sunteți astăzi de serviciu, pentru că una din inechitățile și discriminările făcute pentru cetățenii din țara mea, care m-au trimis aici, este faptul că Austria, țara dumneavoastră, se opune intrării României în Schengen fără niciun argument. Sunt în Comisia pentru libertăți civile, cunosc regulamentul Schengen, nu încălcăm niciun articol de acolo.

A doua inechitate, domnule comisar, și poate o transmiteți și doamnei Președinte, tot pentru românii din țara mea, este că românii nu pot să meargă în Statele Unite fără viză. De ce nu aplicați reciprocitatea? Și v-aș ruga să mă ascultați, domnule comisar, pentru că pentru dumneavoastră vorbesc. Cred că trebuie să aveți puțin respect pentru membrii Parlamentului European. Trebuie să-mi dați în plus să repet acum, domnule președinte.

Deci era vorba de a doua inechitate, domnule comisar, legată de cetățenii din România cărora nu li se acceptă mersul în Statele Unite decât pe bază de viză. Aveți tratatul: aplicați reciprocitatea și rezolvați aceste inechități, pentru că în România este un euroscepticism… (Președintele a întrerupt vorbitoarea) Da, domnule președinte, nu m-a ascultat domnul comisar. Eu nu stau până la ora 22.00 să vorbesc aici, la o sală goală și comisarul să nu asculte. Este absolut nepotrivit acest lucru… (Președintele a retras cuvântul vorbitoarei)

Dezbateri

Joi, 11 mai 2023 – Strasbourg

Protejarea și refacerea ecosistemelor marine pentru un pescuit sustenabil și rezilient – Acordul CIG privind biodiversitatea marină în zonele din afara jurisdicției naționale (Tratatul pentru marea liberă) (dezbatere)

  Maria Grapini (S&D). – Domnule președinte, domnule comisar, cred că a rezultat din dezbaterea de astăzi importanța pescuitului și a calității apei oceanelor, mărilor sau a râurilor. Dar a mai rezultat un lucru, domnule comisar: că aici trebuie făcut un echilibru între situația pescarilor și biodiversitate, păstrarea apelor curate. Nu pescarii și nu din pescuit se distruge cel mai mult biodiversitatea, ci din deșeurile aruncate necontrolat în oceane și mări. Cred că sănătatea oceanelor este importantă, pentru că ține și de sănătatea oamenilor. Dar ce facem dacă nu veți ține cont de situația pescuitului? Sunt țări, regiuni în care oamenii trăiesc din pescuit.

Dacă nu veți ține cont de acest lucru, sigur vor fi oameni care nu-și mai pot câștiga veniturile cu care să trăiască. Și cred că este important să ținem cont că pește tot se va mânca și ce vom face? Vom importa din țări terțe necontrolat, unde nu țin cont de nicio biodiversitate și de nicio calitate a produsului. Așadar, țineți cont și de viața pescarilor atunci când reglementăm. Trebuie să reglementăm după ce discutăm cu toate părțile interesate.

Dezbateri

Joi, 11 mai 2023 – Strasbourg

Către un sector european al algelor puternic și durabil (dezbatere)

  Maria Grapini (S&D). – Domnule președinte, domnule comisar, stimați colegi, sigur, algele, s-a demonstrat științific, sunt utilizate și în medicină, și în cosmetică și da, și alternativ, în alimentație. Cred că este nevoie de o suplimentare a fondurilor pentru cercetare, dar și de o bună comunicare către cetățeni, pentru că știm ce s-a întâmplat atunci când s-a discutat și s-a dezbătut și a fost și o rezoluție pe proteină alternativă din insecte, gândaci, greieri și așa mai departe. Noi nu putem dicta de la Bruxelles sau de la Strasbourg ce să mănânce cetățenii.

Fiecare țară are, sigur, o gamă de alimente tradiționale, dar se pot oferi informații și atunci creșterea algelor cu o utilizare atât de largă se va face în funcție de cererea de pe piață. Numai că trebuie reglementat, trebuie certificat, trebuie să avem standarde, pentru că acum, sigur, ne bazăm pe importuri din țări terțe. De aceea, cred, domnule comisar, că este foarte important cum le comunicăm cetățenilor, să nu înțeleagă din nou că noi îi obligăm să mănânce alge ca alternativă la proteina animală.

Dezbateri

Miercuri, 10 mai 2023 – Strasbourg

 Rolul fermierilor ca facilitatori ai tranziției verzi și ai unui sector agricol rezilient (continuarea dezbaterii)

  Maria Grapini (S&D). – Domnule președinte, doamna comisară, stimați colegi, faptul că nu avem aici comisarul pentru agricultură nu arată decât dezinteresul față de fermieri, dezinteresul pentru un sector atât de important. Vrem să schimbăm lucrurile. Doamna comisară, ați spus câteva lucruri foarte bune. Unul dintre ele este acela: fermierii au îmbătrânit. Nu mai avem tineri fermieri. I-am scris domnului comisar și i-am propus un centru de excelență pentru tinerii fermieri. În România funcționează. Sunt 300 de tineri care au absolvit acest curs și se întorc în rural să lucreze. De ce nu facem nimic concret ?

Da, punem sarcină ca și cum pe un pod de două tone trecem cu 10 tone și sigur că nu mai pot suporta fermierii. Fermierii au nevoie de claritate, ați spus, în ceea ce facem noi aici, dar ce facem noi aici? Fără a pune ceva în loc, un mecanism de a-i ajuta, PAC-ul este un dezastru. Sunt diferențe între ceea ce dăm, subvenții la fermieri, între țările din Est și țările din Vest. Nu am făcut acest lucru, nu am făcut nimic și, în plus, ce mai facem? Dăm creștere de cantitate, de scădere a pesticidelor, dar iarăși este neuniform în statele membre. Fermierii au nevoie de un mecanism de sprijin. Intră cereale din Ucraina… (Președintele a întrerupt vorbitoarea).

Dezbateri

Marţi, 9 mai 2023 – Strasbourg

Revizuirea Pactului de stabilitate și de creștere (dezbatere)

  Maria Grapini (S&D). – Domnule președinte, domnule comisar, stimați colegi, în primul rând, la mulți ani de Ziua Europei și la mulți ani și României, că astăzi sărbătorește Ziua Independenței. E bine că discutăm chiar de Ziua Europei Pactul de stabilitate și da, avem nevoie de schimbări în Pactul de stabilitate. Dar v-ați gândit, doamnă ministru, domnule comisar, și la un pact de solidaritate? Cum stabilim acest Pact de stabilitate dacă nu ne gândim la faptul că nu a crescut coeziunea socială, că avem încă regiuni sărace, că avem încă copii în sărăcie. Nu putem să facem Patul lui Procust, pentru că sunt diferit dezvoltate țările.

Vreau să vă mai spun că acum, de Ziua Europei, înregistrează Uniunea Europeană un mare eșec, și anume: avem piața fragmentată și da, România nu este în Schengen. Lăsăm Austria să zburde ca un cal sălbatic în Uniunea Europeană și să distrugă proiectul Uniunii Europene, creând aceste nedreptăți pentru cetățenii europeni. Când facem un Pact de stabilitate, trebuie să ne gândim cum facem o piață unică, cum facem ca statele membre să poată să iasă din sărăcie în zonele sărace și mai ales gândiți-vă, domnule comisar, că există subsidiaritate pentru politica fiscală.

Dezbateri

Marţi, 9 mai 2023 – Strasbourg

 

Descărcarea de gestiune pe 2021 (continuarea dezbaterii)

  Maria Grapini, în numele grupului S&D. – Doamna președintă, domnilor comisari, doamna ministră, dezbatem descărcarea de gestiune și trebuie să spun că sunt dezamăgită de forma finală a raportului privind descărcarea de gestiune a Comisiei. Vreau să mulțumesc Curții de Conturi pentru că întotdeauna a prezentat în Comisia CONT extrem de corect toate lucrurile care nu sunt bune și trebuie să le recunoaștem atunci când nu sunt bune. De ce sunt dezamăgită? Pentru că la negocierile făcute pentru compromisuri a fost foarte dificil să ajungem la un text care să fie cât mai aproape de realitate. Foarte mult subiectivism din partea PPE. Știți dublul limbaj: „criticăm Comisia, criticăm președinția Comisiei, dar când să trecem, hai să trecem”.

Din punctul meu de vedere, Comisia trebuia să rămână corigentă. Personal, am vrut o amânare a descărcării de gestiune, pentru că trebuie odată să fim fermi. Înțeleg că 2021 a fost un an complicat pentru toată lumea, dar lipsa de transparență și faptul că Președinta Comisiei nu a răspuns la niciuna din întrebările noastre, nu a venit la comisie legat de contractele de achiziție, a lăsat o impresie în toată Uniunea Europeană cu extrem, extrem de multă neîncredere în Comisie. De asemenea, nu a răspuns Ombudsmanului, iar Ombudsmanul a făcut un raport negativ. Și atunci, de ce trebuie să ne grăbim să facem descărcare de gestiune?

Sunt tristă că este așa și cred că nu trebuie să facem formal descărcările de gestiune și cred că trebuie să învățăm de aici. Comisia Europeană trebuie să înțeleagă că toate instrumentele și toate proiectele, programele, măsurile pe care le aduce… da, e bine să fim inovativi. Cheltuirea banilor publici trebuie să treacă sub controlul Curții de Conturi. Am spus asta și în Comisia CONT și o repet: banii nu sunt ai Comisiei Europene și trebuie să avem un control și noi, Parlamentul European, pentru că reprezentăm cetățenii și cetățenii se întreabă, din momentul în care a fost pandemia (în toate țările, nu numai în țara mea), cred că se întreabă cine a făcut contractele, de ce le-a făcut cu acele prețuri, de ce nu există transparență, de ce nu ni s-au dat contractele. De aceea, tristă spun că acest raport merita amânat.

Legat de Fondul de Dezvoltare European, am fost și aici raportoare din partea grupului meu și vreau să mulțumesc de data aceasta modului de colaborare și compromisurilor la care am ajuns. Evident că eu am pus accent aici pe dezvoltarea zonelor sărace, pe susținerea fermierilor mici, pentru că avem această sarcină principală să asigurăm coeziune în piața Uniunii Europene, în piața internă. Cu regret spun și închei cu asta: autoritatea este extrem de erodată dacă nu avem transparență și dacă nu avem comunicare. Autoritatea Comisiei este importantă pentru proiectul european. Nu putem să răspundem cetățenilor și atunci sigur că pierdem credibilitate.

Dezbateri

Marţi, 9 mai 2023 – Strasbourg

 

Consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi (dezbatere)

  Maria Grapini (S&D). – Doamna președintă, domnule comisar, stimați colegi, cred că de Ziua Europei le facem un cadou consumatorilor, celor care ne ascultă. Sigur, este foarte binevenită această propunere de directivă, chiar dacă de-a lungul timpului am mai modificat directive și am mai avut reglementări care au mers în sensul creșterii protecției consumatorilor împotriva practicilor neloiale. Constatăm că suntem într-o lume în care avem informații false în toate domeniile. Avem în comerțul online, avem și în comerțul offline.

Da, avem o directivă care vizează vânzarea de bunuri care promovează durabilitatea bunurilor și acea garanție de doi ani, dar prin această propunere a noastră vrem să sporim transparența, corectitudinea informației către consumatori, dar vom stimula și producătorii. Producătorii pot să acorde garanții peste cei doi ani și asta este foarte bine, însă va mai face ceva pe piață, domnule comisar. Producătorii vor avea o concurență corectă și loială, pentru că cel care dezinformează că are un produs care e eco sigur că face economii la cheltuieli față de altul care chiar are un produs eco. De aceea, cred că ajutăm și la o competiție corectă pe piață.

18 Iulie 2022

Conferința ” Mediul Economic – obstacole și oportunități” și Studiul  privind funcționarea pieței interne și posibilități de îmbunătățire din persepectiva României

Click aici

Mai multe informații și dezbateri din lunile trecute le găsiți pe website-ul parlamentului european.

Află mai mult

Sesiunea plenară din 10-11 noiembrie 2021, Bruxelles

Află mai mult
Proiecte și activităti în Parlamentul European

Rapoarte în calitate de raportor

Se numește un raportor din cadrul comisiei parlamentare competente pentru a redacta un raport cu privire la propunerile cu caracter legislativ ori bugetar sau cu privire la alte chestiuni. Atunci când elaborează raportul, raportorii pot să consulte experți și părți interesate relevante. Ei sunt responsabili și pentru elaborarea amendamentelor de compromis și negocierile cu raportorii alternativi. Rapoartele adoptate în comisie sunt apoi examinate și supuse votului în ședință plenară. Articolul 55

Citește mai mult pe website-ul parlamantului european

Alte activități parlamentare

Întrebări cu solicitare de răspuns scris

16.5.2023 Întrebarea cu solicitare de răspuns scris  E-001563/2023 adresată Comisiei Articolul 138 din Regulamentul de procedură Stelios Kympouropoulos (PPE), Dan-Ştefan Motreanu (PPE), Maria Walsh (PPE), Pierre Larrouturou (S&D), Anna Júlia Donáth (Renew), Tomislav Sokol (PPE), Sirpa Pietikäinen (PPE), Maria Grapini (S&D), Peter Pollák (PPE), Marlene Mortler (PPE), Mazaly Aguilar (ECR), Juozas Olekas (S&D), Andrey Slabakov (ECR), Eleni Stavrou (PPE), Matjaž Nemec (S&D), Simone Schmiedtbauer (PPE), Katarína Roth Neveďalová (S&D), Olivier Chastel (Renew), Manolis Kefalogiannis (PPE), Theodoros Zagorakis (PPE), Francesca Peppucci (PPE), Traian Băsescu (PPE), Iuliu Winkler (PPE), Marian-Jean Marinescu (PPE), Mircea-Gheorghe Hava (PPE), Gheorghe Falcă (PPE), Cristian-Silviu Buşoi (PPE), Daniel Buda (PPE), Vasile Blaga (PPE), Ioan-Rareş Bogdan (PPE) Cele mai recente[1]constatări ale acțiunilor coordonate la nivelul UE arată că 46 % din eșantioanele de miere importată par a fi falsificate și neconforme cu dispozițiile Directivei privind mierea[2]. Se pare că falsificarea se realizează prin adăugarea de siropuri de zahăr, coloranți și alți aditivi cu scopul de a reduce prețul, precum și de a ascunde adevărata origine geografică a mierii prin falsificarea informațiilor de trasabilitate. Această practică ține de concurența neloială, ceea ce pune în pericol sectorul apicol, parte integrantă a agriculturii europene, care are un rol principal în dezvoltarea sustenabilă a zonelor rurale, creând locuri de muncă și aducând contribuții importante la ecosistem. În ceea ce privește revizuirea Directivei privind mierea:
  • 1.Intenționează Comisia să înăsprească în continuare cerințele de etichetare, inclusiv prin obligația de a indica exact țara sau țările de origine ale tipurilor de miere folosite pentru a obține produsul final, precum și proporțiile tuturor ingredientelor folosite în produsul final?
  • 2.Cum intenționează Comisia să înăsprească controalele de trasabilitate, astfel încât să se axeze pe mierea importată și pe actualizarea listei metodelor de laborator folosite pentru a detecta fraudele?

16.3.2023

Întrebarea prioritară cu solicitare de răspuns scris  P-000893/2023
adresată Comisiei
Articolul 138 din Regulamentul de procedură
Maria Grapini (S&D)

Având în vedere acțiunea unilaterală a Ucrainei privind dragarea canalului Bâstroe, al Deltei Dunării, o rezervație naturală aflată în patrimoniul mondial UNESCO și având în vedere că acțiunea de dragare nu poate fi făcută fără notificarea statului vecin, adică România, ce măsuri va lua Comisia Europeană pentru a salva Delta Dunării, această rezervație naturală unică în Europa și totodată ce măsuri va lua Comisia Europeană pentru a fi respectate convențiile și regulamentele internaționale, inclusiv prevederile internaționale referitoare la protecția apelor Dunării?

Recent Ucraina a semnat acordul politic de asociere la Uniunea Europeană și cred că trebuie să respecte regulamentele europene și internaționale pe care Uniunea Europeană le are în vigoare.

Mai bine de un an de zile, România a susținut și susține poporul ucrainean lovit greu de acest conflict cu Rusia și în același timp România, ca stat vecin, are dreptul să-i fie respectate teritoriile.

16.3.2023

Întrebarea cu solicitare de răspuns scris  E-000892/2023/rev.1
adresată Comisiei
Articolul 138 din Regulamentul de procedură
Maria Grapini (S&D)

Recentele cutremure din Turcia și Siria au arătat cât de vulnerabili suntem în fața unor asemenea catastrofe naturale. Știm că sunt state din Uniunea Europeană care au un risc seismic ridicat și care în orice moment pot să fie expuse unor asemenea catastrofe naturale.

Uniunea Europeană ar trebui să fie pregătită să răspundă la aceste posibile catastrofe naturale, cauzate de cutremure, prin adoptarea unei politici pe termen lung care să ajute la consolidarea și renovarea imobilelor și totodată a infrastructurilor vulnerabile din statele membre.

Ce strategie are Comisia pentru a diminua impactul acestor posibile viitoare cutremure asupra clădirilor și a infrastructurilor vulnerabile, din statele membre?

 

16.3.2023

Întrebarea cu solicitare de răspuns scris  E-000891/2023
adresată Comisiei
Articolul 138 din Regulamentul de procedură
Maria Grapini (S&D)

În calitate de membră a Comisiei CONT și raportoare din partea grupului S&D pentru descărcarea de gestiune a Comisiei Europene privind exercițiul financiar 2021, vă adresez următoarele întrebări:

  • 1.De ce în anul 2021 ați încheiat mai multe contracte pentru achiziționarea de vaccinuri și alte produse de protecție împotriva Covid-19, dar nu ați menționat niciodată motivul pentru care ați contractat această cantitate de vaccinuri și nici modalitatea prin care s-a stabilit prețul de achiziție?
  • 2.De ce nu ați clarificat corespondența privind mesajele text dintre Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și reprezentantul companiei Pfizer?
  • 3.Ținând cont de interesele de protejare a resurselor financiare ale UE, vă adresez solicitarea de a răspunde la aceste întrebări, care pot clarifica lucrurile.

15.3.2023

Întrebarea cu solicitare de răspuns scris  E-000881/2023
adresată Comisiei
Articolul 138 din Regulamentul de procedură
Maria Grapini (S&D)

În sesiunea plenară de la Strasbourg din 13-16 martie 2023 a avut loc o dezbatere pe o temă importantă pentru cetățenii europeni -,,Modalitatea de asigurare a securității energetice în UE în 2023” la care doamna comisar Kadri Simson a răspuns la întrebările europarlamentarilor. Din păcate, răspunsurile au fost generale și nu s-a înțeles cum protejăm cetățenii de sărăcia energetică și prețurile mari la facturi. Solicitarea de a reduce consumul la nivelul cetățenilor nu trebuie să fie o soluție. Soluția trebuie să cuprindă măsuri de asigurare a cantităților necesare de resurse energetice și de a supraveghea piața energiei, astfel încât să nu se escaladeze prețurile. Trecerea la energie verde costă și trebuie făcută în ritmul în care există posibilitățile financiare ale fiecărei țări. Din aceste motive vă adresez întrebările:

  • 1.Ce măsuri concrete veți lua pentru ca iarna anului 2023/2024 să nu conducă la suferință din cauza frigului, a celor mai săraci cetățeni, și să nu mai existe prețuri la facturi peste posibilitățile financiare ale milioanelor de cetățeni europeni?
  • 2.Ce măsuri concrete veți lua pentru a asigura că IMM-urile pot să aibă acces la surse energetice în cantitatea necesară, la prețuri corecte și pentru ca și cetățenii să poată suporta costurile facturilor?

1.3.2023

Intrebarea cu solicitare de răspuns scris  E-000697/2023
adresată Comisiei
Articolul 138 din Regulamentul de procedură
Maria Grapini (S&D)

Crearea coridoarelor de tranzit pentru transportul cerealelor ucrainene a afectat fermierii şi producţia internă din Romănia şi din multe alte state de tranzit din Uniunea Europeană.

Exporturile românești de cereale au scăzut pe măsură ce în țară a intrat o cantitate foarte mare de cereale din Ucraina, care, în loc să tranziteze România, au rămas aici la preţuri mult mai mici şi cu standarde de calitate inferioare celor din Uniunea Europeană.

Este imperativ ca produsele agroalimentare din Ucraina să fie supuse controalelor sanitar – veterinare la vamă, pentru a nu pune în pericol sănătatea populaţiei din Uniunea Europeană. Aceste produse agroalimentare, care provin din Ucraina, nu au aceleaşi standarde de calitate ca şi cele din Uniunea Europeană şi se ştie că aceste produse agroalimentare au limite diferite în ceea ce priveste folosirea pesticidelor, cu efecte grave asupra sănătăţii populaţiei din România şi Uniunea Europeană.

Până la ce dată va acorda Comisia Europeană aceste facilităţi privind eliminarea tarifelor vamale, tranzitul şi importul de produse agricole şi agroalimentare din Ucraina şi cum pot fi ajutaţi fermierii români şi din alte state membre ale Uniunii Europene, care au fost afectaţi de importul de cereale din Ucraina?

16.12.2022

Întrebarea cu solicitare de răspuns scris  E-004097/2022
adresată Comisiei
Articolul 138 din Regulamentul de procedură
Agnes Jongerius (S&D), Dennis Radtke (PPE), Nikolaj Villumsen (The Left), René Repasi (S&D), Marc Angel (S&D), Milan Brglez (S&D), Francisco Guerreiro (Verts/ALE), Aurore Lalucq (S&D), Sylvie Guillaume (S&D), Nora Mebarek (S&D), Vilija Blinkevičiūtė (S&D), Marianne Vind (S&D), Matjaž Nemec (S&D), Gabriele Bischoff (S&D), Monika Beňová (S&D), Kathleen Van Brempt (S&D), Anne-Sophie Pelletier (The Left), Dorien Rookmaker (ECR), Ernest Urtasun (Verts/ALE), Vera Tax (S&D), Manon Aubry (The Left), Dimitrios Papadimoulis (The Left), Leila Chaibi (The Left), Idoia Villanueva Ruiz (The Left), Eugenia Rodríguez Palop (The Left), Miapetra Kumpula-Natri (S&D), Dietmar Köster (S&D), Eric Andrieu (S&D), Andreas Schieder (S&D), Karsten Lucke (S&D), Maria Noichl (S&D), Günther Sidl (S&D), Özlem Demirel (The Left), Hannes Heide (S&D), Evelyn Regner (S&D), Mohammed Chahim (S&D), Malte Gallée (Verts/ALE), Paul Tang (S&D), Estrella Durá Ferrandis (S&D), Sirpa Pietikäinen (PPE), Ilan De Basso (S&D), Mounir Satouri (Verts/ALE), Elisabetta Gualmini (S&D), Monika Vana (Verts/ALE), Katrin Langensiepen (Verts/ALE), Matthias Ecke (S&D), Alicia Homs Ginel (S&D), Lara Wolters (S&D), Klára Dobrev (S&D), Brando Benifei (S&D), Margrete Auken (Verts/ALE), Yannick Jadot (Verts/ALE), Chris MacManus (The Left), Damien Carême (Verts/ALE), Lina Gálvez Muñoz (S&D), Carina Ohlsson (S&D), Cindy Franssen (PPE), Maria Grapini (S&D), Jens Geier (S&D), Heidi Hautala (Verts/ALE)

La 5 decembrie 2022, Comisia a primit o scrisoare deschisă din partea UNI Europa, Sindicatul European al Lucrătorilor din Sectorul Serviciilor. Scrisoarea a fost susținută de mai mulți deputați în Parlamentul European, din diferite grupuri politice, și solicită un angajament politic clar pentru a se asigura atribuirea contractelor de achiziții publice numai întreprinderilor care au acorduri colective. De asemenea, în scrisoare se solicita o inițiativă legislativă promptă.

Apelul respectiv reflectă faptul că, de prea multe ori, contractele de achiziții publice creează condiții de muncă precare și inechitabile pentru persoanele care lucrează în baza acestora.

Date fiind cele de mai sus:

  • 1.Când va răspunde Comisia la scrisoarea deschisă?
  • 2.Cum intenționează Comisia să oprească uniformizarea la un nivel inferior a condițiilor de muncă, finanțată din fonduri publice?
  • 3.Cum va asigura Comisia existența unor dispoziții legislative privind achizițiile publice care să poată impune întreprinderilor ce participă la o procedură de achiziții publice să respecte un acord colectiv cu mai mulți angajatori, care nu este, de obicei, obligatoriu, sau, în mod alternativ, cum va asigura Comisia condițiile necesare ca, la atribuirea contractelor publice, autoritățile să acorde prioritate unui acord colectiv la nivel de întreprindere?

6.12.2022

Intrebarea prioritară cu solicitare de răspuns scris  P-003953/2022
adresată Consiliului
Articolul 138 din Regulamentul de procedură
Petar Vitanov (S&D), Sophia in ‘t Veld (Renew), Javier Moreno Sánchez (S&D), Brando Benifei (S&D), Juan Fernando López Aguilar (S&D), Jens Geier (S&D), Birgit Sippel (S&D), Gabriele Bischoff (S&D), Domènec Ruiz Devesa (S&D), Thijs Reuten (S&D), Mohammed Chahim (S&D), Agnes Jongerius (S&D), Elena Yoncheva (S&D), Sergei Stanishev (S&D), Milan Brglez (S&D), Nils Ušakovs (S&D), Eugen Tomac (PPE), Emil Radev (PPE), Vlad-Marius Botoş (Renew), Franc Bogovič (PPE), Matjaž Nemec (S&D), Kosma Złotowski (ECR), Ilhan Kyuchyuk (Renew), Marian-Jean Marinescu (PPE), Andrey Kovatchev (PPE), Claudia Gamon (Renew), Francisco Guerreiro (Verts/ALE), Eva Maydell (PPE), Tsvetelina Penkova (S&D), Iskra Mihaylova (Renew), Cyrus Engerer (S&D), Atidzhe Alieva-Veli (Renew), Beata Kempa (ECR), Leila Chaibi (The Left), Andrey Novakov (PPE), Josianne Cutajar (S&D), Radan Kanev (PPE), Monika Beňová (S&D), Robert Hajšel (S&D), Marc Angel (S&D), Ivo Hristov (S&D), Dan Nica (S&D), Maria Grapini (S&D), Rovana Plumb (S&D), Alex Agius Saliba (S&D), Eva Kaili (S&D), Tudor Ciuhodaru (S&D), Vilija Blinkevičiūtė (S&D), Isabel García Muñoz (S&D), Carmen Avram (S&D), Márton Gyöngyösi (NI), Andris Ameriks (S&D), Angel Dzhambazki (ECR), Andrey Slabakov (ECR), Sylvie Guillaume (S&D), Iuliu Winkler (PPE), Liudas Mažylis (PPE), György Hölvényi (PPE), Miriam Lexmann (PPE), Asim Ademov (PPE), Konstantinos Arvanitis (The Left), Petros Kokkalis (The Left), Biljana Borzan (S&D), Joachim Stanisław Brudziński (ECR), Katarina Barley (S&D), Alexander Alexandrov Yordanov (PPE), Leszek Miller (S&D), Romana Tomc (PPE), Bronis Ropė (Verts/ALE), Marina Kaljurand (S&D), Victor Negrescu (S&D), Ondřej Kovařík (Renew), Klára Dobrev (S&D)

Bulgaria și România au obligația legală de a pune în aplicare acquis-ul Schengen, cu excepția dispozițiilor referitoare la eliminarea frontierelor interne. Cele două state membre nu pot exercita clauze de participare sau de neparticipare și nu își pot asuma toate responsabilitățile pentru frontierele externe ale spațiului Schengen fără a beneficia de avantajele oferite de spațiul Schengen.

Bulgaria și România și-au îndeplinit cu succes procesele de evaluare Schengen în 2011, fapt recunoscut în mod corespunzător de Consiliu[1], dar nu s-a luat nicio decizie politică cu privire la ridicarea controalelor interne de peste 11 ani.

În acest context:

  • 1.În cadrul extinderilor Schengen anterioare, a existat un alt precedent în care membrii Consiliului au solicitat evaluări suplimentare înainte de a vota decizia Consiliului?
  • 2.Există un temei juridic pentru legătura dintre eliminarea frontierelor interne și nivelul de performanță în alte domenii de politică?
  • 3.Obligarea unui stat membru să își asume întreaga responsabilitate pentru politica comună într-un anumit domeniu, privându-l totodată de avantajele sale pe o perioadă nedeterminată, constituie o încălcare a principiului cooperării loiale?
18.9.2022 

Întrebarea prioritară cu solicitare de răspuns scris  P-003101/2022
adresată Comisiei
Articolul 138 din Regulamentul de procedură
Maria Grapini (S&D)

Pe măsură ce prețurile gazelor continuă să doboare recorduri din toate timpurile în Europa, toți ochii se îndreaptă către TTF, principalul punct de referință pe continent.

În spațiul public au apărut suspiciuni că prețul gazelor a crescut din cauza nesupravegherii bursei virtuale TTF din Amsterdam, pe care operează și compania rusă Gazprom.

  • 1.Poate răspunde Comisia dacă este adevărat faptul că permiterea TFF din Amsterdam de a stabili prețurile la gaze a dus la creșterea uriașă a prețului la gaze?
  • 2.A știut Comisia despre această bursă virtuală din Amsterdam?
  • 3.În cazul în care se confirmă faptul că a existat această influență a bursei virtuale din Amsterdam asupra prețului gazelor din statele membre, cum va proceda Comisia să intervină asupra acestei creșteri artificiale?
31.8.2022 

Întrebarea cu solicitare de răspuns scris  E-002896/2022
adresată Comisiei
Articolul 138 din Regulamentul de procedură
Maria Grapini (S&D)

Sindromul ,,Italia’’ este o formă de depresie socială care se întâlnește în primul rând la persoanele care nu au o pregătire medicală, dar care îngrijesc o perioadă îndelungată persoane cu maladii severe. Această depresie afectează persoanele plecate din alte state să lucreze ca asistente familiale în Italia și în cele mai multe cazuri îngrijesc persoane cu demență Alzheimer.

Sunt mai mulți factori care, cumulați, generează acest sindrom, printre care plecarea departe de casă pentru o perioadă îndelungată, într-un mediu pe care îl resimt ca fiind străin și/sau ostil, lipsa unei pregătiri psihologice pentru tipul de muncă pe care urmează să o presteze, lipsa unei pregătiri profesionale (în domeniile asistenței medicale și al asistenței sociale) care să ajute persoana să se ocupe de sarcinile care îi revin, programul prelungit, fără ore și zile de odihnă suficiente. De multe ori, aceste persoane trebuie să răspundă la orice solicitare care vine din partea celui pe care îl îngrijesc, indiferent de momentul zilei sau al nopții, starea psihică (deseori precară) a persoanei pe care o îngrijesc, ceea ce sporește stresul.

Doresc să știu ce își propune Comisia să întreprindă pentru combaterea acestui sindrom și rezolvarea acestei probleme grave?

Mai multe informații, întrebări cu solicitare de răspuns scris (inclusiv răspunsurile)

Află mai mult
Demersurile eurodeputatului Maria Grapini au dat rezultate. Curtea de Justiție a UE a decis că Austria a tăiat ilegal alocațiile pentru copiii românilor care lucrează în această țară!
Luările de poziții și demersurile ferme, din ultimii ani, ale europarlamentarului umanist, Maria Grapini, membru în Grupul S&D, în privința scandalul declanșat de Austria, care a decis, unilateral, la începutul anului 2019, diminuarea alocațiilor pentru toți copiii care nu sunt austrieci, sfidând toate reglementările europene, au dat rezultate.
Concret, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, joi, după trei ani și jumătate de tensiuni pe marginea subiectului că Austria a tăiat ilegal alocațiile pentru copiii românilor care lucrează în această țară, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe. Decizia CJUE vine după ce, în 2019, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Austriei pentru controversata lege privind ajustarea alocațiilor acordate copiilor lucrătorilor străini care nu trăiesc împreună cu părinţii lor pe teritoriul austriac.
Menționăm că, imediat după decizia abuzivă și arbitrară a Austriei, mai precis pe 7 ianuarie 2019, europarlamentarul umanist, Maria Grapini, a luat decizia fermă să scrie Comisiei Europene și să solicite o luare de poziție imediată și tranșantă, în privința deciziei Austriei privitoare la ajustarea alocațiilor pentru copiii celor care nu sunt austrieci, dar lucrează acolo. Evident, Maria Grapini a inițiat demersul în primul rând pentru apărarea drepturilor românilor care-și duc viața în țara condusă, pe atunci, de cancelarul Sebastian Kurz, dar nu numai. Umanista a avut numeroase declarații prin care acuza direct Austria de încălcarea Tratatului European, fiind o voce oficială relativ singulară a României.
Mai mult, eurodeputatul Grapini, care a transmis, în cursul mai multor ani, mai multe scrisori, pe marginea acestui delicat subiect, Comisiei Europene, a avut un rol important în decizia Comisiei Europene de a declanșa, în anul 2020, o procedură de trimitere în justiţie împotriva Austriei pentru regulile sale de ajustare a alocaţiei pentru copiii lucrătorilor străini în funcţie de nivelul de trai din ţara unde trăieşte copilul.
“Apartenența la UE obligă toate statele să asigure un trai echitabil și nediscriminatoriu pentru toți cetățenii europeni.
Începând cu 1 ianuarie, statul austriac a ajustat nivelul alocațiilor pentru costul vieții din statul membru în care copiii își au reședința, ceea ce va afecta copiii din mai multe state membre.
Cetățenii UE plătesc impozite și contribuții la sistemele naționale de protecție, în același mod ca resortisanții naționali. Aceasta înseamnă că, din punct de vedere legal, au dreptul la aceleași prestații.
Cum se poate ca un stat membru să încalce drepturile lucrătorilor de a beneficia de ajutoarele sociale ale țării de reședință, în aceleași condiții ca cetățenii acesteia și ce are de gând să facă Comisia, pentru a interzice discriminarea cetățenilor din alte state membre care lucrează în Austria și care plătesc aceleași taxe ca și autohtonii ?”, a precizat europarlamentarul Grapini în scrisoarea trimisă, în ianuarie 2019, pe marginea acestui subiect, Comisiei Europene.
La presiunile europarlamentarului Grapini, Comisia Europeană a reacționat prin comisarul european, Marianne Thyssen, responsabil pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă.
“Așa cum a menționat Comisia în răspunsul său, la întrebarea cu solicitarea de răspuns, în temeiul regulamentelor UE, privind coordonarea pe securitate socială, lucrătorii mobili care contribuie la sistem în statul membru, încadrați în muncă în același mod ca și lucrătorii locali, au dreptul la aceleași prestații, indiferent de locul de reședință al copiilor.
Aceasta este o expresie a principiului egalității de tratament, care este un element esențial al pieței unice.
Comisia a analizat legislația austriacă referitoare la indexarea prestațiilor reducerilor fiscale familiale pentru copiii care locuiesc în străinătate, care se aplică din ianuarie 2019.
Întrucât analiza sa a confirmat că această legislație nu este conformă cu regulamentele privind coordonarea sistemelor de securitate socială, Comisia a decis să trimită Austriei o scrisoare de punere în întârziere, inițiind în mod oficial, o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, împotriva căreia Austria are la dispoziție două luni pentru a răspunde”, se arată în răspunsul comisarului european.
Demersurile Mariei Grapini pe această temă stringentă, s-au dus în Parlamentul European, prin luări de cuvânt repetate, scrisori oficiale și interpelări.
De altfel, europarlamentarul român a scris, din nou, Comisiei Europene, solicitând o poziție oficială europeană fermă în cazul unui stat care face front separat legislației comunitare unitare.
De altfel, Maria Grapini a fost cea care a propus, în noiembrie 2019, Comisiei să se adreseze Curții de Justiție a Uniunii Europene.
“Ca urmare a sesizării mele cu privire la faptul că statul austriac va diminua alocațiile pentru copiii care trăiesc în țara de origine, dar ai căror părinți sunt rezidenți în Austria, Comisia a somat acest stat membru și a declanșat procedura de infringement împotriva Austriei.
Mai mult decât atât, Comisia a trecut, în data de 25 iulie 2019, la a doua etapă a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor trimițând Austriei un aviz motivat.
Cum va proceda Comisia în această situație, având în vedere că, în continuare, legislația austriacă privind alocațiile contravine normelor europene?
Va lua Comisia decizia de a da în judecată Austria la Curtea de Justiție a UE pentru nerespectarea normelor europene?”, scria, pe atunci, europarlamentarul român.
În replică, Comisia Europeană a informat-o pe Maria Grapini că a trimis un aviz motivat guvernului austriac, chiar atunci, în luna iulie a anului 2019.
Și iată cum, după demersuri insistente, eurodeputatul Grapini a avut un rol crucial în adoptarea acestei importante decizii a Curții de Justiție a UE.
Potrivit MAE, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a pronunţat joi, 16 iunie 2022, hotărârea sa în cauza C-328/20, Comisia Europeană (Comisia) împotriva Austriei, acţiune în constatarea neîndeplinirii de către statul membru menţionat a unor obligaţii prevăzute de Regulamentul nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, precum şi de Regulamentul nr. 492/2011 privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii.
CJUE, a constatat, în esenţă, că prin instituirea unui mecanism de ajustare a alocaţiilor familiale şi a creditului fiscal pentru copilul aflat în întreţinere, aplicabil în cazul lucrătorilor ai căror copii au reşedinţa permanentă în alt stat membru UE, Austria a încălcat obligaţii care îi revin în temeiul Regulamentului nr. 883/2004 şi al Regulamentului nr. 492/2011.
Biroul de presă al Europarlamentarului Maria Grapini

Maria Grapini europarlamentar

Facebook-f Youtube Instagram Envelope